27 aug. 2013

CRAIOVA LIBERĂ A ÎNVINS !

La primul meci în libertate după două decenii de captivitate care au transformat-o într-o fantomă, Universitatea Craiova a făcut scor la Târgu Jiu cu echipa secundă a celor de la Pandurii. Alb-albaştrii din Bănie au câştigat cu 6-1 şi s-au calificat în faza următoare a Cupei României. 
 
Ştiinţa merge mai departe!

25 aug. 2013

Despre mizeria umană, într-o săptămână a lacrimilor...

Bănia şi-a îngropat ieri idolul cu onoruri militare şi are în ceruri încă o figură legendară din anii de glorie. CRAIOVASPORT a tăcut timp de trei zile, din respect pentru Căpitan. 


Dar groparul fotbalului craiovean nu  s-a putut abţine nici în acest răstimp. Chiar în seara zilei în care Oltenia a aflat tragica veste, ospătarul a declanşat un circ mediatic în stilu-i caracteristic, intrând în direct pe toate posturile TV care au fost dispuse să-l primească pentru o reprezentaţie şi a încercat să profite de moartea căpitanului Craiovei Maxima.

Cancerul boovean a reintrat în rolul de bocitoare, mimând îndurerarea şi anunţând că va da bani pentru înmormântarea lui Costică Ştefănescu. Tocmai el, care în trecut l-a umilit pe Ştefănescu aducându-l pentru câteva etape pentru ca apoi să-l dea afară şi să-l acuze că nu are valoare şi că nu a colaborat (adică nu a acceptat să-i fie dictată echipa de Mărin):
Am vorbit cu soţia lui Costică Ştefănescu la telefon şi îi mulţumesc că a acceptat ca soţul dînsei să fie înmormântat la Craiova. Totodată, costurile funerarilor vor fi suportate de Universitatea Craiova. Acest om a fost un simbol al oltenilor şi vreau să cred că a fost un simbol al tuturor românilor, se înghesuia să declare brutarul pe oriunde apuca.

Sunt dărâmat, vă rog să mă credeţi că nu am cuvinte să-mi exprim durerea. Acest om trebuie să fie înmormântat la noi, în Craiova. Sunt sigur că tot oraşul îl va plânge pe acest mare simbol al nostru. Nu-mi vine să cred că s-a dus şi nea Costică! S-a stins un mare titan al fotbalului craiovean şi al fotbalului românesc. Este regele Craiovei şi la propriu, şi la figurat. Fără el şi fără alţii, oraşul Craiova nu ar fi fost niciodată atât de faimos”, continua Mărin seria demagogiilor.

Coincidenţă, bastardul chel a descoperit exact la câteva ore după moartea Căpitanului cât de mult îl respectă pe marele Costică Ştefănescu. Iată cum îl batjocorea în trecut ospătarul:
Ştefănescu a vorbit exact când trebuia să tacă. M-a costat vreo 20 de mii de dolari aventura lui de aici, de la Craiova. Dacă atât de mult costă un diagnostic... Asta este, ce să facem?! Am ţinut mult la Costică Ştefănescu, pentru că a făcut multe în trecut pentru această echipă. Deşi foarte multă lume mi-a spus să nu-l aduc ca tehnician, că nu fac nimic, l-am adus din tot sufletul. Acum îmi pare rău. 

La conferinta de presa de după meciul din 2006 cu Oţelul Galaţi ar fi trebuit să participe Costică Ştefănescu şi Petre Grigoraş. La intrarea în sala de conferinţe de la stadion, directorul tehnic a fost oprit însa de Mărin, care i-a cerut să-l lase pe el să spună ce are de spus:
Cei trei antrenori, Ştefănescu, Stângă şi Nae Ungureanu şi-au dat demisia, iar eu le-am acceptat-o pe loc. Consider că am greşit atunci când i-am adus pe Ungureanu şi pe Ştefănescu. Nu spun că nu sunt antrenori cu valoare, însa nu au colaborat şi aici s-a rupt totul”.

Cu toate acestea, căpitanul Craiovei Maxima a acceptat să vorbească cu ziariştii chiar acolo, în faţa uşii. În timp ce brutarul a spus că cei trei antrenori şi-au prezentat demisiile în bloc, Costică Ştefănescu a declarat în schimb că i s-a cerut să plece: Era de aşteptat. Chiar dacă nu ni se cerea să plecăm, eu unul plecam de bunăvoie. L-am şi anunţat pe Ovidiu că va fi ultimul joc.

Apoi asasinul Ştiinţei a continuat atacurile, îndreptându-le asupra celor pe care azi îi numim reportofoane: Echipa nu este de vanzare, chiar dacă unii vorbesc că din iarnă vor să mi-o ia. Nu mă interesează să plec, nu mă dau bătut aşa usor din cauza a doi golani, derbedei, care fac mereu aşa, dar cu mine nu le merge! Oricum, pentru un meci sau două vom juca la Caracal, apoi, dacă va continua starea tensionată, mă voi muta în alt oraş. Acolo alta ar fi atmosfera şi publicul oltean ar fi cu siguranţă mai cald cu echipa.



Cât despre părerea Căpitanului despre boovean, acesta şi-a exprimat-o foarte clar în mai multe rânduri:
Voi răspunde tranşant la această întrebare: să vândă tot ce poate şi să PLECE, să lase echipa pentru altcineva, primăriei sau altui investitor. Oltenia este o zonă cu un imens potenţial fotbalistic şi sunt convins că într-un viitor nu prea îndepărtat, în condiţiile unei strategii sănătoase, cu oameni capabili, cunoscători ai fenomenului fotbalistic, Ştiinţa ar putea să revină în prim-planul fotbalului românesc şi european. Retrogradarea echipei din Liga I o regretăm cu toţii, principalul vinovat fiind patronul „Miti“, care a schimbat şase - şapte antrenori într-un sezon, nu a fost capabil să asigure un buget rezonabil, s-a certat cu toată lumea ş.a.m.d. 
Nu văd care ar putea fi scăparea Craiovei. Problema e de fond, cum va reuşi M... să iasă din această criză dacă el nu are bani, pentru că nu mai poate ţine această echipă din datorii. Ştiu că sînt oameni care ar fi dispuşi să investească la Craiova”.



... Ei bine, după ce s-a autoproclamat organizator de înmormântare, hidosul boovean şi-a arătat din nou adevărata faţă. Mizeria umană de care dă dovadă acest individ nu are limite. Ospătarul a avut totuşi dreptate într-un sens: Clubul Universitatea Craiova s-a ocupat de înmormântarea fostului său mare fotbalist, în timp ce el nu a catadicsit nici măcar să treacă pe la căpătâiul lui Costică Ştefănescu în zilele în care sicriul cu trupul acestuia s-a aflat la Stadionul Ion Oblemenco ori la Biserică. Nici la înmormântare nu s-a mai dus nenorocitul care a batjocorit şi distrus Craiova

Dar şi-a trimis acoloreportofoanele (cei pe care odată îi numea derbedei şi mărturisea că le dădea bani pentru a-şi cumpăra liniştea), deveniţi între timp colaboratori”, cărora le-a trasat sarcină clară să ameninţe şi să adreseze injurii echipei oraşului şi oricui o reprezenta. 

Probabil că şi un dinamovist dacă s-ar fi aflat acolo ar fi trebuit respectat pentru gest. Şi chiar şi cel mai mare duşman al Olteniei ar fi venit să participe îmbrăcat în doliu merita respectat. Fără să conteze însă că se aflau la înmormântarea unui simbol al Ştiinţei, rataţii cu pretenţii de ultraşi au început să înjure pe lângă sicriu. Atâta timp cât finanţatorul lor e disperat, devin şi ei disperaţi. E foamea mare, iar şobolanul din stomac nu le dă pace. Trăim, dragi prieteni, un apogeu al crizei morale.

22 aug. 2013

În Craiova lumânările nu se sting...

Câteva cuvinte despre durerea şi lacrimile Craiovei.
Alin Fornade.


După Crișan, s-a dus și Ștefănescu. Înainte ne-am despărțit greu de Oblemenco, Deselnicu, Oțet, Strâmbeanu, Frânculescu și Domozină 

Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la Ștefănescu, prima imagine care-mi vine în minte nu e de pe Rasunda și nici de pe Wembley. E de pe stadionul „Ion Oblemenco”, pe atunci “Central”, locul unde rodise o echipă ce aducea “cântecul și-n priviri“. România întâlnea Turcia (3-0)  în preliminariile Mondialului mexican. Ai noștri erau mai relaxați, ienicerii nu stăpâneau mingea ca azi. Oaspeții au profitat de avântul tricolorilor și au pornit spre poarta lui Lung. Parcă răsfoiai manualul de istorie, unde românii erau întotdeauna copleșiți de numărul mare al invadatorilor. A fost un contraatac 3 contra 1. Ghinionul otomanilor a fost că străjerul nostru era Ștefănescu, căpitanul Naționalei și al “Științei”. A urmat o pasă și o intercepție datorată unui plasament uluitor. Acesta era Ștefănescu, liberoul care derula deja în gând faza următoare.

Calificare cu emoții
Mult mai multe amintiri au foștii săi colegi. Silviu Lung a avut privilegiul să fie apărat de fundașul cu numărul 6. “Ne înțelegeam din priviri. Eu vedeam tot terenul. Comunicam foarte bine cu el. Îi strigam «Costică, vezi în spate!» Eram prieteni și ne ajutam unul pe celălalt. Avea un plasament excepțional. Deși nu era înalt, nu-mi amintesc să fi pierdut vreun duel la cap, nu am luat goluri din faze fixe. De fapt, din echipa Craiovei, doar eu și Cămătaru eram înalți. Avea tehnică și forță, anticipa foarte bine. Nu avea viteză, dar compensa prin inteligența în joc”, îşi aminteşte fostul internaţional.

Nu o să vă vină să credeți, dar până și șahistul Ștefănescu a greșit o deschidere. Povestește Silviu Lung, fostul portar al Universității: “Jucam la Sibiu o semifinală de Cupă cu Dinamo. Costică a încercat să dribleze, a pierdut mingea și ne-au egalat în ultimul minut. Nu i-am reproșat nimic, eram între prieteni, ne-am calificat până la urmă“.

“Mă bucur că am reușit să-l văd în viață “
Silvică a rememorat și un episod petrecut la Bratislava, când România a remizat, 1-1, cu Cehoslovacia, prin golul lui Geolgău și s-a calificat la Euro 84. “La 1-1, gazdele au avut un corner. Ne concentram la joc când am văzut un echipament de altă culoare în careu. Am strigat la Costică: Cine e ăsta? «Nu știu cine e, treci la joc!», mi-a răspuns. Am realizat după ce s-a terminat faza că era portarul Cehoslovaciei, l-am urmărit cum fugea înapoi spre careu”.

Ștefănescu a fost un căpitan înnăscut. “Era foarte echilibrat, era sobru, dar asta nu înseamnă că nu glumea. Nu vorbea foarte mult, nu vorbea în plus. Era un băiat senzațional, nu făcea nici un reproș. Se impunea prin seriozitate. Era foarte meticulos și în pregătire, și în afara terenului. A fost un om vertical, se ținea întotdeauna de cuvânt, nu întârzia la întâlniri”, e portretul creionat de Lung.

În urmă cu trei săptămâni, Ștefănescu, Țicleanu și Lung au mers împreună la o mănăstire. “Nu vreau să vorbesc prea mult. Am simțit nevoia să ne revedem. Era foarte mândru și demn, niciodată nu vorbea despre boala lui. Nu-l condemn pentru gestul său, nu știi ce e în sufletul unui om care suferă”. Lung are o singură consolare: ”Mă bucur că am reușit să-l văd în viață!“

Țara lui Cioabă
Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la România, nu mă gândesc la regele Cioabă. Înțeleg suferința familiei, dar nu pricep de ce posturile de știri au transformat-o într-o tragedie națională. Aceasta e agenda publicului? În ziua în care s-a sinucis Ștefănescu, Antena 3 și România TV aveau ca teme ale serii coșciugul aurit al lui Cioabă și nu știu ce scandal de la biserica unde a fost adus sicriul. Înainte, Antena 3 se lăuda că e singurul post care și-a trimis corespondent în Turcia. E trist cât de jos e nivelul presei. E jignitor, e penibil. Nu vă mai mirați  că industria media e amenințată de faliment.

Crișan și Ștefănescu au părăsit Craiova Maxima. Nici nu am apucat să ne luăm adio. I-am crezut nemuritori și am descoperit că sunt vulnerabili în fața vieții. În Craiova se aprind lumânări în memoria Căpitanului. Flăcările se înalță ca o rugăciune tăcută. ”Cât cerul e albastru, suntem deasupra tuturor“, se îmbărbătează juveții ca să încerce să mai uite necazurile. Jos, pe pământul Băniei, Craiova Viselor se destramă, nu mai sunt împreună toți cei din pozele însuflețite cândva de Domozină. Doar durerea rămâne mereu aceeași.

20 aug. 2013

Căpitanul nu mai e cu noi...

S-a întâmplat astăzi...
Căpitanul Ştiinţei şi al naţionalei, Costică Ştefănescu, s-a sinucis într-un spital din bucureşti. 
E o zi tristă, foarte tristă pentru cei care înţeleg ce înseamnă Universitatea Craiova.

Dumnezeu să-l aibă în pază!



19 aug. 2013

Craiova, 5 septembrie 1948... ŞTIINŢA E NUMAI UNA!

După două decenii de neimplicare în care de numele său s-au folosit diverşi afacerişti dubioşi, şirul acestora culminând cu un ordinar samsar de Booveni, UNIVERSITATEA CRAIOVA revine în fotbal. Adevărata Universitatea Craiova, cea care era supranumită Campioana Unei Mari Iubiri pe vremea lui Oblemenco ori Craiova Maxima în vremea semifinalei de Cupa UEFA, un deceniu mai târziu.
După atâţia ani de tristeţe, în care am aşteptat în zadar o rază de bucurie, ŞTIINŢA cea adevărată, cea care a făcut o ţară-ntreagă să-i iubească culorile, a renăscut când nici nu mai speram. E susţinută de oraş prin reprezentanţii săi, ceea ce e nu-i un lucru obligatoriu, dar important în zilele noastre. 

Stemele noastre
Ştiinţa renaşte azi sub stema lui Oblemenco şi a Campioanei Unei Mari Iubiri. E încă bolnavă, ciuntită în imaginea sa de impostorul care încă-i foloseşte abuziv ultima siglă, cea din epoca modernă, cu leul alb-albastru, lansată la ceas de sărbătoare, în 1983. 

E stema pe care noua generaţie a prins-o, ultima redută în spatele căreia se ascunde groparul de la Booveni şi cei pe care a reuşit să-i cumpere. Dintr-o disperare nebună, acesta a înregistrat pe la Osim o căruţă de steme cu lei şi denumiri care mai de care mai hilare, pe care apoi le-a expus în cancerigenul său mediu virtual pretinzând că a securizat palmaresul”. Da, ştim, e caz de Bălăceanca. Dar aberaţia încă mai are ecou în rândul unor ignoranţi, pretinşi suporteri cu vena umflată şi spume în colţul buzei care nu ştiu nimic despre istoria Ştiinţei.

Despre Mărin Muicelu nu prea mai e nimic de spus... Greţosul individ ştie că e UN NIMENI dacă nu se foloseşte abuziv de numele Universitatea Craiova şi aşteptăm ca instituţia respectivă să facă toate diligenţele legale necesare pentru ca ospătarul impostor să nu mai aibă dreptul de a pângări acest nume sfânt, pe care îl visa moştenire pentru piţipoanca introdusă la Drept şi pentru cocalarul pe care i l-a băgat pe gât alenatorului lui FC Booveni, ca să-l facă fotbalist.   

Nimic nu s-ar fi întâmplat în această vară în Bănie dacă nu lua iniţiativa clubul sportiv al Universităţii din Craiova, de partea căruia a trecut apoi şi primăria (care a pus la dispoziţia Stadionul Ion Oblemenco) şi care ulterior a fost susţinut şi de câţiva oameni de afaceri discreţi, care din fericire ne-au dăruit până acum exact opusul a ceea a însemmnat ani în şir circul boovean. 

Din disperare, Mărin a amanetat şi cerceii nevestei ca să cumpere susţinerea reportofoanelor, trasându-le acestora sarcina de a manipula tot ce mişcă în jurul lor. Fără să se agaţe de numele Ştiinţei ospătarul e pierdut, fără el noi ne vom regăsi demnitatea!

18 aug. 2013

Recuperați-ne stema!

Jongleriile lui Mărin cu srl-uri ne arată că nimic nu e credibil în toate aiurelile sale despre “continuitate”. A desfăcut clubul de mai multe ori în firme şi firmuliţe, lăsând să funcţioneze în paralel aceste srl-uri, pe care probabil că le va mai ramifica de “n” ori pentru a fenta legile. Şi-atunci care dintre firme vor considera adepţii acestei teorii că reprezintă echipa lor de suflet? Pentru că booveanul le va prezenta, aşa cum a mai făcut-o, în funcţie de interesul de moment, srl-uri diverse cu nume diverse drept Universitatea Craiova.

Naivii trebuie să se întrebe de ce dacă Mărin avea o stemă cu leul înscrisă la Osim, a mai simţit nevoia să deseneze altfel coada leului şi să modifice titulatura pentru a înscrie 4-5 variante ale siglei Uiniversităţii Craiova? Prin acest gest făcut din disperare, impostorul nu a făcut altceva decât să ne arate că nu are de fapt nimic. Pentru că dacă Osim i-a înregistrat atâtea varietăţi ale aceleiaşi steme, atunci îi poate înregistra oricui şi mai ales clubului sportiv al UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA stema pe care însăşi această entitate a lansat-o, în 1983.

Olguţa şi Badea trebuie să lupte pentru a recupera ce-i al nostru. Sigla cu leul nu-i poate aparţine NICIODATĂ lui Mărin şi familiei acestuia, chiar dacă aceştia au înscris-o la Osim profitând de un haos al reglementărilor care e inevitabil prezent şi în această instituţie, ca în întreaga societate românească. Aşa cum ospătarul a înregistrat atâtea steme cu leul, diferite între ele, şi clubul UNIVERSITATEA din CRAIOVA (insituţia care a lansat şi promovat stema respectivă acum 40 de ani) poate înregistra sigla cu leul pentru că Universitatea din Craiova prin clubul său sportiv a lansat-o în 1983, şi nu Mărin şi familia sa, iar acesta nu are nici un drept să o folosească pentru că nu are nici un acord al autorului acestei sigle.

16 aug. 2013

Ultimul tren al CRAIOVEI!

La 23 de ani de la revoluţie (sau ce-a fost aia) suntem, iată, în situaţia de a spune adio şirului de samsari care au profitat de imaginea celui mai iubit cu fidelitate club de fotbal din România. Două decenii de suferinţă şi de impostură ar trebui să ne fi ajuns până peste cap. Suntem deja în cel de al 13-lea ceas, avem ultima şansă de a ne curăţa de rău, de cancerul care ne-a pătruns până la os.

După ce i-am aşteptat pe GC Păunescu, Ilinca sau Neţoiu, în numele echipei noastre a vorbit, timp de mulţi ani (mai mulţi decât oricine altcineva... prea mulţi!) un călău chel, neîntrecut în arta manipulării. Hidosul individ a batjocorit simbolul nostru cu o cadenţă fără precedent, aşa cum nu a mai făcut-o nimeni altcineva şi nici nu o va mai face veun altul, pentru că altceva mai rău nu mai există. Ce poate fi  mai rău decât să îl retrogradezi, să îl muţi prin alte oraşe, să-l implici fără ruşine în lupta politică la fiecare campanie electorală sau să-i provoci pur şi simplu dispariţia din fotbal, proclamând apoi echipa ca fiind a copiilor copiilor tăi? Nu s-a sfiit să împroaşte cu noroi pe oricine a criticat dictatura sa dementă, de la Craiova Maxima până la ultimul suporter din tribună.

Hotărât să ne chinuie multă vreme de-aici înainte, acesta a făcut orice ca să manipuleze suporterii şi să controleze presa ignorantă. A mituit oameni din galerie, pe care i-a plătit să facă înregistrări cu Piţurcă, antrenorul care venise cu bani să salveze o situaţie disperată şi pe care îl aclama un stadion întreg, spre mânia ospătarului. Doar că acele interceptări” nu au făcut altceva decât să ne arate de ce e în stare brutarul şi câtă imoralitate şi mizerie se ascunde în spatele unor bannere de la peluză. Cei care îi solicitaseră lui Piţurcă întrevederea şi ÎI CEREAU SĂ FACĂ ORICE, ABSOLUT ORICE E POSIBIL PENTRU NE AJUTA SĂ SCĂPĂM DE BRUTAR, s-au aliat apoi fără jenă cu însuşi călăul simbolului alb-albastru.

Brusc nu i-a mai deranjat că ospătarul a batjocorit atâţia ani credinţa oltenilor, că a călcat în picioare spiritul Ştiinţei şi inclusiv pe ei, acuzându-i că i-a plătit şi că sunt corupţi iar acţunile lor de protest sunt motivate de oprirea finanţării.

Culmea penibilului, individul care a umilit şi a nenorocit fotbalul craiovean, procesomanul paranoic care a inventat sute de scandaluri doar pentru a-şi acoperi incapacitatea de a face ceva bun, a ajuns să-i aibă ca singuri aliaţi chiar pe oamenii cu reportofonul, aflaţi şi ei printre cei evacuaţi la meciul cu Urziceniul sau interzişi la meciul cu dinamo în urma unei solicitări scrise concepute de Mărin împreună cu fostul cancelar stelit Roşcaca şi a întâlnirii ospătarului cu Turcu şi cu capii jandarmeriei în dimineaţa meciului. Pe-atunci Mărin tocmai îl vânduse pe Andrei Ionescu la steaua şi se temea să nu fie vehement contestat chiar în bucureşti la un derby, în văzul presei centrale şi al întregii ţări.

În toţi aceşti ani singura strategie a fost o infinită serie de minciuni, toate activităţile firmelor sale fiind în realitate susţinute cu banii din drepturile TV pe care Liga lui Mitică îi vira în cont. În numele Ştiinţei şi ai unor bani investiţi pe care de fapt nu i-a investit niciodată din simplul motiv că nu i-a avut, gunoiul de la Booveni a încercat apoi să obţină banii publici şi să pună mâna (prin intermediul firmelor sale niciodată plătitoare de taxe şi toate pline de bube”) pe stadionul Ion Oblemenco sau pe cantonamentul de la Lunca Jiului, baze faţă de care nu şi-a achitat niciodată obligaţiile contractuale, vopsind câte ceva la suprafaţă dar în realitate lăsându-le în paragină şi afundate în datorii către furnizori. Nu am uitat cum ospătarul a purtat ani de zile o campanie feroce pentru a pune mâna şi pe terenul fostului stadion Tineretului.

Deşi pentru orice suporter lucrurile ar trebui să fie mai clare ca apa unui râu de munte, nu trebuie omis că în afara oamenilor cu reportofonul care-şi fac veacul pe la Niuiorc există şi fani care găsesc că moralitatea lor trebuie să stea în Mărin şi firma sa. Nu merită acuzaţi până la urmă, e părerea lor şi, atât timp cât e sinceră şi nu fac parte din Brigada Diverse” care l-a înregistrat pe Piţurcă în scop comericalşi boovean, trebuie respectată. Chiar dacă nu poate fi înţeleasă.

Şi nu poate fi înţeleasă pentru că jongleriile lui Mărin cu srl-uri ne arată că nimic nu e credibil în toate aiurelile sale despre continuitate. A desfăcut clubul de mai multe ori în firme şi firmuliţe, lăsând să funcţioneze în paralel aceste srl-uri, pe care probabil că le va mai ramifica de n” ori pentru a fenta legile. Şi-atunci care dintre firme vor considera adepţii acestei teorii că reprezintă echipa lor de suflet? Pentru că booveanul le va prezenta, aşa cum a mai făcut-o, în funcţie de interesul de moment, srl-uri diverse cu nume diverse drept Universitatea Craiova.

Naivii trebuie să se întrebe de ce dacă Mărin avea o stemă cu leul înscrisă la Osim, a mai simţit nevoia să deseneze altfel coada leului şi să modifice titulatura pentru a înscrie 4-5 variante ale siglei Uiniversităţii Craiova? Prin acest gest făcut din disperare, impostorul nu a făcut altceva decât să ne arate că nu are de fapt nimic. Pentru că dacă Osim i-a înregistrat atâtea varietăţi ale aceleiaşi steme, atunci îi poate înregistra oricui şi mai ales clubului sportiv al UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA stema pe care însăşi această entitate a lansat-o, în 1983.

Nu putem concepe că echipa noastră poate fi întruchipată de un srl şi nici încarnată de o singură persoană, cu atât mai mult cu cât aceasta e culmea grotescului. Universitatea Craiova trebuie să fie a suporterilor ei, a celor care suferă cu sinceritate pentru două culori. Ştiinţa e a noastră, a tuturor suporterilor îndrăgostiţi iremediabil de spiritul ei, ea nu poate aparţine vreodată definitiv unui individ sau unei familii. Da, poate şi trebuie să fi condusă, administrată de oameni valoroşi, dar acest simbol nu le va aparţine niciodată pentru că nici un afacerist nu poate fi stăpân pe sentimentele noastre. Nimeni nu ne poate dicta cum să iubim.

Olguţa trebuie să înţeleagă şi să ştie că oraşul trebuie să fie mai presus de orice. Craiova trebuie să fie şi să rămână pe veci a Craiovei, iar primarul Vasilescu şi toţi ceilalţi edili ce-i vor urma au OBLIGAŢIA să garanteze şi să vegheze (aşa cum veghează preşedinţii SUA la siguranţa şi integritatea ţării lor) ca acest simbol să nu mai fie pângărit de diverşi profitori. Impostorii ca Mărin nu trebuie să mai poată măcar gândi că ar putea exprima public intenţia de a muta echipa în alt oraş.

Olguţa şi Badea trebuie să lupte pentru a recupera ce-i al nostru. Sigla cu leul nu-i poate aparţine NICIODATĂ lui Mărin şi familiei acestuia, chiar dacă aceştia au înscris-o la Osim profitând de un haos al reglementărilor care e inevitabil prezent şi în această instituţie, ca în întreaga societate românească. Aşa cum ospătarul a înregistrat atâtea steme cu leul, diferite între ele, şi clubul UNIVERSITATEA din CRAIOVA (insituţia care a lansat şi promovat stema respectivă acum 40 de ani) poate înregistra sigla cu leul pentru că Universitatea din Craiova prin clubul său sportiv a lansat-o în 1983, şi nu Mărin şi familia sa, iar acesta nu are nici un drept să o folosească pentru că nu are nici un acord al autorului acestei sigle.

Sinistrul boovean ne va prezenta diverse srl-uri ale copiilor copiilor lui drept Ştiinţa şi va încerca să corupă oricâţi suporteri va fi nevoie pentru a discredita orice dăunează intereselor sale. Dac-ar fi avut bani şi curaj, ospătarul ar fi plătit pe cineva să-i tragă un glonţ în cap lui Gică Craioveanu, după declaraţiile acestuia din ultimele săptămâni. 
El va face ABSOLUT ORICE e posibil pentru a se agăţa de imaginea publică a deţinătorului Universităţii Craiova, dar acesta este, sperăm, finalul pentru impostorul care a batjocorit numele Ştiinţei atâţia ani. E cu siguranţă ultimul tren al Craiovei!

10 aug. 2013

Mărin, un infractor în libertate!!!

O nouă infracţiune a comis în aceste zile ospătarul Mărin, protejatul şi în acelaşi timp marioneta DeNeA-ului.

Booveanul a informat prin intermediul siteului echipei familiei sale, FC Brutăria, că va ceda 51% din acţiunile firmei care deţine respectiva echipă celor care vor face parte dintr-o comunitate fictivă, pe care de fapt el însuşi a creat-o, împreună cu familia sa. Pentru a se înscrie în respectiva comunitate, oamenilor li s-a cerut să plătească suma de 7 euro. Mărin a informat public faptul că în momentul în care 50.000 de oameni îi vor dona câte 7 euro, le va da 51 % din acţiunile srl-ului său care deţine echipa FC Brutăria.

Pentru că oricum nu poate face nicio astfel de operaţiune în acest moment, firma respectivă fiind în insolvenţă, Mărin trebuie să câştige încrederea naivilor ce ar putea fi păcăliţi şi astfel a garantat cu o declaraţie înregistrată la un notar de familie că va face cesiunea acţiunilor cu titlu gratuit. Firma despre care se vorbeşte însă în declaraţia autentificată de notar este cu totul alta decât cea care deţine FC Booveni, iar cele 51% din acţiuni, de care Mărin vobeşte în comunicat, se transformă în 51 de acţiuni, adică o parte infimă dintr-o firmă oricum paralelă / clonă!!!  (vezi articolul din Cuvântul Libertăţii)

Ceea ce încearcă Mărin Minciunelu este un caz clasic de ÎNŞELĂCIUNE:
"Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate."

Tentativa de înşelăciune este pedepsită şi ea, iar din acest moment aşteptăm ca organele statului român să se sesizeze şi să-l cerceteze (şi apoi să-l pună sub acuzare) pe infractorul Mărin Minciunelu şi clica sa de complici. Totul este simplu şi fără vreun dubiu: Mărin a încercat / încearcă să obţină sume de bani de la oameni prezentându-le o situaţie mincinoasă ca fiind reală. 

Aşteptăm ca DeNeA-ul prieten să înceapă anchetarea acestui infractor încă în libertate, asta dacă procurorii nu îşi protejează colaboratorii dincolo de limita legii!!!

9 aug. 2013

Mărin vrea banii voştri, săriţi cu câte 7 euro că-i trebuie pentru reportofoane!

Şucărit din cale-afară că Olguţa a înţeles la timp golăneala sa şi banii publici nu vor mai ajunge în contul boovean, Mărin s-a sfătuit cu nişte colaboratori cu reportofon şi vrea să-i prostească pe proşti. Stăpânul echipei copiilor copiilor, adică inventivul şi foarte adaptabilul ospătar Mărin s-a sucit: FC Brutăria nu mai e a familiei sale... trebuie doar ca lumea să-i dea nişte bani!

Disperat, Ajică se jură pe Alinuţa că o să le dea FC Brutăria celor care vor avea milă de el şi vor dona câte 7 euro pentru familia sa. Hai să vedem câţi retardaţi vor fi gata să pună botul la prosteala sărmanului impostor. Vor fi oare mai mulţi sau mai puţini decât cei care cumpărau acţiuni de la Dinel Staicu acum vreo 11 ani, sperând în prostia lor că vor fi acţionari la clubul care nu mai era de mult al lor, ci al unui şir de samsari fără scrupule.


Iată şi comunicatul:

“Bună,

În prezent, FC Brutăria Booveni-Severin-Peroşani se află în insolvenţă şi, din cauza acestui aspect nu s-a putut face transferul a 25% din acţiunile clubului către toţi suporterii adevăraţi, însă conform înţelegerii cu domnul preşedinte al echipei familiei chestiunea va fi rezolvată până la sfârşitul anului, acesta garantând cu un jurământ pe mormântul mamei sale. Vă rugăm să ne credeţi că scopul acestei asocieri este acela de a aduna cât mai mulţi bani pentru a putea lupta cu dujmanii de rea credinţă care ne blochează de ani de zile.

Cei care vor dori să contribuie trebuie să completeze o cerere şi să achite o taxă modică de 7 euro, bani ce vor fi securizaţi imediat de domnul Ajică Minciunelu pentru a nu intra pe mâna vreunui neavenit.

Consiliul Director al acestei asociaţii de bine vă asigură că această iniţiativă este o chestiune de fond, nu de formă, iar cei care nu vor dori să contribuie şi nu vor veni să achite urgent taxa vor fi chemaţi în judecată şi daţi pe mâna DeNeAului.


Hai ceau!”

2 aug. 2013

ŞTIINŢA trăieşte prin noi

Citiţi aici un interviu cu Gică Craioveanu publicat de Alin Fornade. Fostul mare fotbalist al Craiovei, cel mai mare din ultimele două decenii, spune că istoria glorioasă a Universităţii Craiova trebuie să reînceapă.



E probabil cel mai iubit jucător din pleiada ce i-a urmat „Craiovei Maxima”. Un atacant elegant, un spadasin mereu mai rapid decât picioarele nervoase ce-l urmăreau. La Gheorghe Craioveanu se încheie practic victoriile “Științei“. După transferul său la Sociedad, Bănia a învățat ce înseamnă suferința și rușinea. Acum, Craiova își propune să nu-și mai facă de râs leul de pe emblemă. Din păcate, sunt două echipe ce așteaptă pe grila de start. Craioveanu nu stă pe margine și nu ezită să-și argumenteze opțiunea.

- Gică, ești tot în vacanță?
- Da, vacanța mea durează până începe campionatul.
- În afară de munca la radio din Spania, vei colabora și cu CSU Craiova?
- În principiu, da. Îmi place proiectul, e serios, oamenii care gestionează proiectul sunt serioși. Avem nevoie de echipă la Craiova. Mi s-a explicat că CSU Craiova are palmaresul Universității până 1994, când secția de fotbal s-a desprins de club.
„Toți marii fotbaliști sprijină echipa lui Pavel Badea”
- Care e adevărata Craiova, cea a lui Mititelu sau echipa sprijinită de autoritățile locale?
- Adevărata Craiova e asta, CSU, cu ea am câștigat și eu un campionat și două cupe. Mititelu are palmaresul Craiovei doar din 1994 încoace. Eu vreau să mă implic, echipa și-a propus să promoveze din primul an. Sper să fie înscris și Adi Mititelu și lumea să decidă. Ai văzut că toți foștii mari fotbaliști susțin CSU Craiova.
- Mai puțin Țicleanu, care a ironizat proiectul demarat de Olguța Vasilescu.
- Țicleanu are o relație foarte bună cu Adrian Mititelu, a mai antrenat echipa. Eu am vorbit după cum știi cu Adrian și a fost foarte sincer cu mine. Mi-a spus că nu poate, că nu are bani. Nu exista nici un proiect. Nu am discutat concret de vreun contract.
- Crezi că Mititelu a anunțat că înscrie echipa doar când a văzut că primăria are altă variantă?
- S-a aruncat probabil din disperare, ca să mai știrbească din puterea noului club. Nu știu cum va menține echipa în competiție. Are o datorie de 7 milioane de euro la Pițurcă. Un fotbalist ca Dorel Stoica nu joacă pe 2.000 de euro pe lună. Trebuie plătit măcar cu 5.000 de euro fiindcă e un lider. Toată lumea cunoaște situația.
„Voi fi ambasadorul Craiovei”
- Ți s-a propus funcția de director de imagine. Ce implică?
- Voi fi un ambasador al Craiovei în țară și în străinătate. Voi veni în țară la sfârșitul lunii august la prezentarea echipei, voi veni o dată, de două ori pe lună în România. Voi fi imaginea clubului. Eu, dacă mă implic, pun suflet. Am idei, mă gândesc la pepinieră și la acțiuni de apropiere a suporterilor de jucători.
- Mulți au considerat neinspirată ideea de a se reuni lotul lui Lincar la Mogoșoaia.
- Nu au vrut să creeze un conflict în Craiova până se lămuresc lucrurile. În plus, și la stadion, și la cantonament e șantier. La CSU se lucrează serios. S-a organizat un cantonament în Serbia, s-au disputat deja partide amicale.
- Există voci care te acuză că ai trădat Craiova prin asocierea ta cu clubul sprijinit de forurile locale.
- Eu nu am trădat Craiova! Nu-mi place cuvântul trădare. Aș fi trădat Craiova dacă mergeam la Steaua. Asta e Craiova! Dacă Adi avea un proiect bun, aș fi mers cu el. Eu îmi doream să avem echipă, nu sunt implicat la Extensiv sau Gaz Metan Craiova, sunt la Universitatea. Nu am semnat vreo înțelegere cu Mititelu, nu am promis nimic. Nu consider că e trădare, e penibil.
“Alejandro tremura, tata a plans”
- Ai discutat cu fanii?
- Când am fost la Craiova m-am întâlnit cu mai mulți lideri de galerie. Mi-au spus „Gică, noi te vom ajuta mereu”. La Craiova oamenii vor fotbal. Aveam nevoie de o echipă, de asta am luat hotărârea. Până acum nu m-am implicat, fiindcă nu era nici un proiect serios. Nu te poți bate la titlu, nu poți să faci performanță fără investiții, fără trei-patru “piese”. Altfel, stăm la retrogradare, iar eu vreau să facem treabă bună, să mulțumim oamenii.
- Ce a spus soția?
- Mi-a spus că, dacă îmi face plăcere, pot să merg la Craiova. Gemma mă susține. De proiect se ocupă oameni serioși, nu o să-i vezi pe la televizor. Vor vorbi antrenorul și jucătorii.
- A contat în decizia ta și dragostea pe care ți-a arătat-o publicul oltean?
- Îmi amintesc că am fost cu băiețelul meu, Alejandro, la meciul cu Vaslui din 2009. Stadionul mi-a scandat numele, „Craioveanu! Gică Craioveanu!”. L-am văzut pe Alejandro că tremură, îi dădeau lacrimile. Tata chiar a plâns atunci. “Nu știam că ești așa de iubit”, mi-a spus, uimit, Alejandro.

Cascadorii râsului

Luni seara, așa cum Mititelu împreună cu Baca, Gogoașă și Blondu plănuiseră, masa manevrată de ei a jucat într-un sinistru spectacol de ...