14 iun. 2010

Blogu’ lu’ preşedintele: Despre MINE


















AM TATUATĂ PE FRUNTE MARCA “PINOCCHIO”

 M-am născut într-un salcâm, într-un cuib… din Booveni, un sat situat la o juma de oră de mers cu rata distanţă de Craiova. Mă mândresc cu satul meu, acolo mi-am format eu inventivitatea care mă caracterizează. De exemplu, acoloşa am mâncat pentru prima oară măsline. Delicatesele proveneau de la oile vecinilor, dar eu eram foarte inventiv, ca şi azi.

Eu sunt cel mai mare suporter din istoria Universităţii Craiova. Încă din 1978, veneam cu verişorul meu, pe care îl porecleam Lubeniţă, la Craiova, via Drănic - Segarcea. Nu ratam nici un meci al Ştiinţei, atât acasă, cât şi în deplasare. Ştiu că nu e frumos să minţi, dar dă bine la siviu. Eu de aia mint de îngheaţă apele... din vale de la Jâi. Aşa am inventat şi snoavele cu Ajică şi cu păscutul vacilor, după ce am văzut ce furori a făcut Gigi în presă, cu povestirile lui despre capre, oi şi miei cu o nară.



CRAIOVA - O DESTINAŢIE BLESTEMATĂ PENTRU SOARTA ŞTIINŢEI

Când eram mic am fost şi la şcoală. De acolo cred că mi se trage carenţele de exprimare de care râdeţi voi azi. Şcoala generală am terminat-o greu, dar meritat. Eram în Craioviţa Nouă, repet de fiecare dată asta pentru că e un cartier cu mulţi suporteri şi poate mai câştig popularitate. Am vrut să fac o figură frumoasă şi am fost şi la liceu, dar nu am făcut rost decât vreo 15 ani mai târziu de diploma de bacalaureat. Profesorii rău-voitori nu au vrut să îmi dea şi mie note bune, dar eu sunt inventiv, aşa că am scăpat: acasă îi spuneam lu’ tata că sunt duşmanii mei şi vor să mă distrugă.

Am fost mereu complexat că nu am avut şcoală, aşa că după ce am parvenit, visul meu secret a fost să am şi eu o diplomă. În acest moment, la 42 de ani şi cu burta din dotare, fac facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, că m-am împrietenit cu Corneliu Stroe, pe care l-am invitat pentru imagine pe la câteva meciuri şi i-am dat o funcţie la mişto în club, ceva cu … de onoare.

Când eram în armată vroiam să mă tirez din ţară, dar cum eu sunt foarte fricos din fire şi pe atunci nu aveam bani de 2-3 badigarzi, ca acuma, am renunţat la idee.



REVOLUŢIA DIN BUDA MEA

Revoluţia m-a prins în izmene, pe WC. Acolo eram când a venit un moldovean, coleg de unitate militară, să mă anunţe şi pe mine şi să mă roage să ies mai repede, că vrea şi el la budă. Aşa că am participat activ la evenimente, mai ales că mâncasem şi nişte fasole.

După revoluţie nu descoperisem încă aparatul de ras, aşa că aveam o claie în cap… după cum bine se poate observa şi în poze. Am vrut să fiu şi eu la modă şi să mă fac metalist, dar nu m-au primit ăia în grupul lor, că m-au prins ţopăind şi chiuind pe manele.

Am luat ...viaţa-n piept, de jos în sus. Munceam câte 30-40 de ore pe zi la descărcat navete. Pe urmă m-am făcut ospătar şi toate rudele erau mândre de mine. Am trecut prin multe, dar de fiecare dată când cădeam, mă ridicam imediat. Mi se mai spunea şi Hopa Mitică (cade-n …cap şi se ridică). Ce mai, reînviam, eram exact ca pasărea Feonix.

După ce m-a luat Dinel sub aripa lui, am profitat de situaţie ca să deprind cât mai multe din tainele afacerilor şi apoi am reuşit să fac pasul spre o categorie superioară. Inventam biznisuri pe bandă rulantă, aşa că acum sunt putred de bogat, deţin mai multe corporaţii. Am pus mâna şi pe clubul de fotbal, ceea ce urmăream de mult, aşa că dintr-un neica nimeni am ajuns ditamai preşedintele lu’ brendu. În ultimu timp m-au tot luat ăştia de la CRAIOVASPORT la caterincă şi mi-au bagatelizat titulatura, aşa că i-am pasat-o temporar lu’ Ghiţă Geolgău.



AM RĂMAS ACELAŞI

Cum eu mi-am făcut blog ca să aveţi voi, cei mulţi, unde mă venera, trebuie să bag la final şi o harneală de-asta să vă ungă pe suflet: deci, eu sunt un om foarte modest şi chiar dacă am avut nişte realizări senzaţionale, nu m-am schimbat deloc. Unde mai pui că sunt şi mai “inventiv” ca în copilărie, sunt în stare să inventez miliarde de scuze pentru care Universitatea Craiova se zbate în mediocritate şi haos.



P.S. Am pus pe blog şi un album. Stiu că aţi fi preferat imagini cu trofeele Ştiinţei câştigate în mandatul meu, aşa cum v-am promis şi că nu vă interesează pozele cu mine călare pe cal, din armată sau îmbrăcat în cauboi. Dar eu sunt idolu’ vostru, aşa că simt nevoia de adulare. Nu că aş avea cultul personalităţii, dar nu mi-am riscat degeaba averea, mai ales că nu mi-a dat nimeni o cană cu apă.

După cum remarcaţi, am fost şi peste “baltă”, ca orice biznismen care se respectă. Apropo, de acolo mi-am luat ochelarii ăia şucari, era un libanez cu o masă pliantă şi vindea la 2 dolari bucata, made in Niuiorc.



Traducerea şi adaptarea: CRAIOVASPORT

Poze cu MINE:




Aceste imagini este un pamflet.
Este postate aici la caterincă.

4 comentarii:

  1. voi facetzi la mishto da situatzia e groasa la anul nu shtiu cum ne mai salvam de la retrogradere

    RăspundețiȘtergere
  2. TE DEFINESTE PERFECT POZA AIA CU NASU DE PINCOHIO ALA ESTI DIRECT

    RăspundețiȘtergere
  3. cum arata ala pe cal :)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

    RăspundețiȘtergere
  4. spanu de la editie28 iunie, 2010

    ba rauvoitorilor de ce va luati ba de stapanu meu?

    RăspundețiȘtergere

Praetoria lui Gogoașă, "armata" privată a familiei Mititelu, se chinuie tot mai mult să continue manipularea

Armata familiei Mititelu își face marketing... E "revolu ție" mare la Praetoria.  Mititelu e speriat de moarte și nu mai șt...