28 ian. 2011

Run for your life! (III)

CRAIOVASPORT vă prezintă în inclusivitate povestea “primelor zile de după Piţurcă”! Jurnal de Govora, Partea a III-a.


Şucărit că Beldie nu i-a cântat în strună, Minciunelu a ordonat sfârşitul antrenamentului. În faţa oştirii de găini, Mărin şi ai săi au făcut pasul înapoi şi s-au regrupat la hotelul închiriat de Reghe. Ajică a convocat imediat conducerea interimară la o şedinţă, fiecare propunând câte o emisiune la care să intre şi să încerce să convingă suporterii că Mărin e lucrat şi va retrograda din cauza duşmanilor care-l asupresc. Odată planul făcut, cancelaru’ s-a evaporat spre bucătărie, leşinat de foame. Şi-a mai revenit doar după ce a balotat 7 ciorbe şi 15 copane cu-n lighean de fasole. Cu potolu-n maţ, Roşcalbastrul se putea acum ocupa de problemele stringente ale echipei.

“Băieţi, la sala de forţă să intraţi câte 1, ca la veceu. Hai, maxim 2. Dacă încercaţi mai mulţi deodată, riscaţi să rămâneţi blocaţi în magherniţă”, le explică Aurel fotbaliştilor cum stă treaba la Govora.

“Aurele, nu mai spune discreditări despre hotel. Şi nu mai te băga tu la sala de forţă, că ăştea e prerogativele lu’ preparatoru’ Martinel. Mai bine spune-i broscarului să facă programu’ cu 2 zile înainte de-acu’ încolo şi să mi-l aduceţi să-l aprob, să nu mai fie debandadă ca azi. Vreau să ştiu la ce oră e antrenamentele, la ce oră e mesele, tot… Aşea degeaba fac io cu cancelaru’ o tactică bună, dacă e lacune în programu’ de pregătire”.

“Am înţeles Şefu’”, îşi aprobă Chiose stăpânul.

Gata de luptă cu dujmanii, Mărin ordonă apoi:
“Cancelare, fă-mi legătura cu Sa-muilă!”

În studioul de la gesepeu, prezentatorul de can-canuri îi făcu imediat intrarea lui Ajică:
“Dragi telespectatori, intrăm acum în di-rect cu domnul Ajică Minciunelu, care are nişte informaţii spumoase de la Govora. Domnule Minciunelu, bună ziua!”
“Bună!”
“Domne, ce se-ntâmplă domne acolo, e ca la nebuni, aud că nu vă puteţi antrena…”
“Da domnu’ Sa-muilă. Este o chestiune care nu aşi fi bănuit-o niciodată că poate să se-ntâmple.”

“Dar cum domne, au năvălit găinile, cum a fost…?”
“Deci sînt convins că nu a fost o simplă întâmplare. A fost o chestiune premeditată... La un moment dat, pe teren a intrat şi un porc, ca să ne atăce. Vă rog să mă credeţi că am şi eu o limită. N-am mai putut să suport şi l-am tăiat…”

“Incredibil… deci l-aţi tăiat… şi unde se află porcul în acest moment?”
“La hotel la noi. Îl pune cancelaru’ acuma la proţap…”

“Domnu’ Minciunelu, povestea asta este foarte savuroasă… Vă zic eu, dacă e de la duşmani, porcu’ ăla e porcu’ troian, hahaha…”
“Domne, dumneavoastră glumiţi, râdeţi p-acolo, şi eu p-aici mă lupt cu o gaşcă care…”

“Bum!”, se auzi deodată un zgomot puternic. “Bum! Bum! Bum!”. Toată lumea era la podea, panicată.

“Deci domnu’ Sa-muilă, chear în acest moment au atăcat hotelu’ în care sîntem noi!”, relată booveanul pe un ton asemănător cu cel al lui Adelin Petrişor, când transmitea din Afganistan.

“Cum… unde… cine domnu’ Minciunelu?”
“Aceeaşi gaşcă care mă blochează de ani de zile, n-are rost să-i mai enumăr!”, urla Mărin în celular ca să acopere rafalele ca de mitralieră şi ţipetele disperate ale argaţilor panicaţi.

“Incredibil de spumos...”, se minună Sa-muilă. “Chemaţi domne poliţia...!”, apucă să mai spună jurnalistu’ înainte ca legătura telefonică să cadă.

Ridicând privirea, Ajică dădu cu ochii de cancelar, care, galben la faţă, rămăsese în picioare şi se fleoşcăise tot:
“Cancelare, piteşte-te, să nu te nimerească Doru Măgaru!”, îi strigă Mărin. Lacheul rămase însă la verticală şi încercă să îngaime ceva:
“Şefu’, ştiţi... nu trage nimeni, am mâncat nişte fa... fasole...”, bolborosi moldoveanul.

După câteva secunde de uluială, Mărin realiză despre ce e vorba şi se ridică nervos de pe duşumea.
“Bă tu faci mişto de mine? Bă cancelare bă... nici tu nu eşti ce credeam io că eşti..”

“Şefu’, iertare!”, căzu în genunchi ciorbarul. “Iertare, Măria ta!”

“Poate «Alinutza ta», bă nesimţitule”, îşi făcu intrarea în sala de mese secretara, care tocmai ce se trezise şi nu ştia ce se întâplase cu câteva secunde mai devreme. “Ce Măry, mai ai pe una Măria, sau ce zice ăsta acia?”, îl chestionă piţipoanca pe boovean.

“Stai fă-n banca ta, că nu nu te pricepi tu la fotbal!”, o puse imediat la punct Ajică.

“Ma questo non e profesionizmo, con queste başine... ma per favore cancelaro, in Italia non si besono i viceprezidenti...!”, gesticulă ofuscat alenatoru’.

“Scuzate don Nicolo, ma o mangiato fasole...”

“Gata bă, nu mai vă certaţ, noi trebue să fim uniţ ca să înfrângem dujmanii! Cancelare, fă-mi iar din nou legătura cu Sa-muilă.”


...peste 2 minute:
“Alo, domnu’ Minciunelu, ce e domne cu povestea asta cu bomba, aud în cască… îmi spun colegii din regie că au fost nişte bubuituri…?”
“Deci domnu’ Sa-muilă, a fost un incident nefericit care nu vreau să mai îl dezvolt. Am trecut şi peste asta, că de 5 ani mă lupt cu ei…”

“Domne dar asta e prea de tot… Să revenim la povestea cu antrenamentu’…”
“Deci vă spun că dacă ştiam aşea, mai bine stăteam în oraşi, puneam pe Petrică la poartă la cantonament să nu vină suporterii să protesteze şi nu mai mă-mprumutam nici la Reghencanf”.

“Dar domnu’ Minciunelu, cât este adevărat şi cât nu din povestea asta care circulă, cum că i-aţi fi dat şi lu’ Reghe o dezlegare…?”
“Hai domne să fim serioşi, acu’ i-am dat şi-ăstuia o dezlegare... Domne, din cauza lu’ Piţurcă s-a declanşat o extorsiune în oraşi, din care n-am putut să dorm cu nevastă-mea-n pat şi a trebuit să vin aci la Govora”.

“Domnule Minciunelu, este extraordinar ce-mi spuneţi. În ce sens extorsiune?”
“Deci acu’ s-a lansat o modă aşea, toată lumea încearcă să mă extorcheze. Vă rog să mă credeţi că nu mai ştiu la cine să mai mă plâng. Deci acest Piţurcă le-a dat idei şi acuma toţi creditorii vror să le dau fotbalişti dacă n-am bani. Chear şi femeia de servici a venit la mine şi mi-a spus că dacă nu-i dau salariile restante ea nu mai dă cu mătura decât dacă-i dau şi ei o dezlegare. Nu se poate aşea ceva, vă rog să mă credeţi! I-am făcut toate voile lu’ această individă, toate nebuniile, i-am cumpărat şi mătură nouă...”

“Incredibil! Domnu’ Minciunelu, este foarte spumos ce-mi spuneţi. Şi cum aţi rezolvat problema?”
“E, acuma nu mai are importanţă, dacă am văzut că insista şi a pus presiune pe mine, ca să nu vadă suporterii mizerie prin faţa clubului şi să protesteze, i-am dat o dezlegare de la Primăvara. Dar nu e valabilă, i-am dat-o aşea că ştieam că nu e valabilă…”

“Domnu’ Minciunelu, auziţi ce spune domnu’ Dragomir, că ar fi valabilă dacă aţi semnat-o. Spuneţi domnu’ Dragomir!”

Păi cin’ te-a pus băi nene să semnezi, ia-ţi bă frate avocaţi şi beleşte ochii, nu mai semna aşa…”, strigă sfătos Corleone.

“Domnu’ Dragomir, alo… m-auziţi, aloo…!”

“Domnu’ Minciunelu, vorbiţi domne în telefon că pierdeţi semnalu’! Mereu e aceeaşi problemă, parcă vorbiţi din canalizare…”
“Alooo, deci domnu’ Dragomir, dacă nu stăpâniţ aceste chestiuni de ordin jiuridic mai bine nu vorbiţ, că vă faceţ de râs…”

“Cine domne nu stăpâneşte…? Domnuuu’… Minciunelu, aveţi grije cum vorbiţi că eu nu sunt alenatoru’ ăla al dumneavoastră! Retrage-te domne din fotbal dacă nu te ţin balamalele...”

“Domnu’ Dragomir, nu mai vă antepronunţaţ!”, urlă Mărin disperat. “Nu mai vorbiţ aiurea-n tranvai, că sînteţ în afara realităţii. V-aţ aliat cu aceşti indivizi care mă blochează de ani de zile, n-are rost să-i mai enumăr şi treceţ în derizoriu chestiunea... Ce, sîntem pe timpu’ lu’ Pazvante Chioru’, une sîntem noi aci?”

“Domne eu atât îţi spun, dacă ai semnat, Gogoşoiu e al femeii de servici…”

“Cum domne, acu’ când s-a pârguit aşea? Io nu i-l dau pe Gogoşoiu! Domnu’ Dragomir, fiţ corect, nu are acoperire regulamentară! Vă rog să mă credeţ că este o găselniţă, femeia de serviciu vine cu un litigiu fals!”, zbieră Mărin.

Discuţia s-a încheiat brusc, telefonul supraascultat de Denea al lui Mărin pierzându-şi din nou semnalul. Sătui de amatorismul de la echipa booveanului, jucătorii s-au adunat în beciul pensiunii au pus la cale o evadare ca-n filme. Majoritatea acestora au hotărât să sacrifice masa de seară şi s-o taie din hotel în timpul acesteia, când paznicul cel mai vigilent, recte cancelaru’, era vulnerabil.

Trimişi să doarmă după-amiază, majoritatea jucătorilor n-au putut închide un ochi de emoţie. Momentul marii eliberări se apropia. Când bucătăresele au terminat de gătit piureul şi copanele, Aurel a plecat prin hotel să dea alarma că e gata potolul. În calitate de căpitan al echipei, Găman l-a asigurat pe Chiose că drept recunoştinţă faţă de condiţiile de pregătire oferite, jucătorii îi poftesc pe conducători să mănânce primii:
“Nea Chiose, mâncaţi dumneavoastră întâi şi coborâm şi noi când terminaţi.”

“Bă Valerică, ai înebunit, vrei să halească cancelaru’ tot şi să rămâneţi nemâncaţi?”

“Aşa m-au mandatat colegii, să vă răsplătim pentru tot ce faceţi pentru noi.”

“Bine bă, dacă este dorinţa voastră iexpresă...”

Argaţii din ştafu’ lu’ Mărin s-au îndreptat spre sala de mese şi au dat iama-n cartofi, doar Mărin mai întârziind în cameră, reţinut puţin de Alinutza. În 15 minute toată lumea era strânsă în hol, iar Bărboianu era santinela gata să dea de şase şi să ţâşnească primul spre libertate. Din sala de mese se auzeau zgomote de linguri care lovesc farfuriile, cioflăieli şi râgâieli. Când a simţit că zgomotul creşte în intensitate, Fane a zbughit-o pe uşă, urmat de Găman şi restul grupului. Nătâng din fire, Dina s-a-mpiedicat de uşă şi a trezit suspiciunea lui Lung senior:
“Tăbârbă, ia vezi bă ce se-ntâmplă!”

“Nu e nimic Silviule, râgâi cancelaru’”, îl asigură Aurel că totul e-n ordine.

Săndel nici nu apucă să se aşeze la loc şi să reia înfulecatul, că din hol se auzi o nouă bubuitură. Minoritarul Nicolae alunecase pe o coajă de banană aruncată ceva mai devreme de devoratoarea Alinutza.

“Bă prostule, tu ne dai de gol să moară mama!”, îi reproşă din plin fuleu Dănănae.

“Socheres banana, mânca-v-aş pula voastră!”, încercă Gechi să se scuze.

Alarmaaaaaaaaaaa!!!, urlă ca din gură de şarpe Tăbârcă, şocat de ce vedea.

Ţipătul disperat al ex-“metodistului” fu auzit chiar şi de Mărin, de la etajele superioare. Parcă intuind pericolul, stăpânul o abandonă pe Alinutza şi alergă spre cel mai apropiat balcon, ca să vadă ce se petrece. Odată ajuns la balustradă, mare-i fu mirarea lui Ajică: o echipă aproape întreagă gonea pe scările hotelului, îndepărtându-se de stabilimentul închiriat de păcăliciul Reghe.

Speriată, Alinutza ieşi pe geamul de la dormitorul matrimonial şi îl strigă pe amorezul burtos:
“Măry, nu mai mă lăsa singură în hotelu’ ăsta părăsit, că mi-e frică de strigoi!”
“Stai fă o ţâră, că vin înapoi, nu vezi că fug fotbaliştii? …Aurică, ia măsuri, vezi unde se duc ăştea!”

“Dragi fotbalişti, unde fugiţi aşa ca nebunii? Vă rog să vă întoarceţi şi drept recompensă o să vorbesc cu Reghe să vă arate doamna Prodan o ţâţă!”, îi ademeni Chiose pe fugari.

“Ma che cazzo succede qui?”, întrebă iritat şi dezorientat alenatoru’.

“Stai tranchilo Nicule, că îi suspendez pe toţi!”, căută Mărin să păstreze calmul.

“Nea Aji, eu stau aici că sînt nepotu’ lu matale, nu te las la greu!”, sări Buşu în apărarea unchiului său, care a stăruit ca rubedenia să ajungă fotbalist.

“Şi eu la fel!”, îl completă Silvică, încercând să pară convingător. Apoi zise amărât, ca pentru sine: “Ce-aş mai tuli-o şi eu, că e nasol cu vântu’ ăsta prin buzunare, da’ mă bate tati dacă află…”

“Ma io volio alenare, sinior Mărin!”, se îndârji alenatoru’, pus pe fapte mari.

“Bă băiatule, mă tragi tu la răspundere pe banii mei? Păi de-aia te-am adus io pe tine acia bă, mânca-ţi-aş pula ta, să antrenezi?”

“Şefu’ , aici e mâna lu’ Piţurcă! Dacă ăla nu le dădea încredere şi personalitate, nu fugea ăştea niciodată de-aci”, dibui Roşca toată tărăşenia.

Evadaţii se îndepărtau metru cu metru de Bastilia booveană, iar gustul libertăţii începea deja să le întunece raţiunea, ca într-un vechi film cu Paul Newman.
“Run forest!”, îşi impulsionă colegii Lopes, relaxat la gându-l că-l aşteaptă o vacanţă prelungită la Rio.

“Ce zîsă ăsta bă?”, întrebă Nilă.

“Nu-nţelesăi… ceva cu Foresta”, îi răspunse Cioara gâfâind.

“Cică ne transferă nea Piţi la Foresta”, confirmă pe un ton serios Prepeliţă, expert în caterincă.

“Ce bă? Florine io mă-ntorc, să moara mama! Nu merg la Foresta!”, se panică mezinul, slăbind ritmul sprintului eliberator.

“Nu te-ntorci bă niciunde!”, îl potoli imediat big bradăr cu un capac scurt peste ceafă.

“De ce dai mă, de ce dai?”, exclamă revoltat Costea cel blond, ca-n “Reconstituirea” lui Pintilie.

Stoianof, care dormea când colegii săi plănuiau evadarea şi nu apucase să afle despre ce e vorba, se ţinea năuc după turmă, încercând să-şi dea seama care e şmenu’:
“Unde s-or duce ăştia mă, să moara mama...? Mă duc şi io după ei, or fi descoperit vreo hamburgherie mişto pe-acia...”, se gândea Bulgaru’.

Situaţia era albastră pentru Mărin, care risca să-şi piardă jucăria. În ultima clipă, dezastrul care se prefigura a fost însă evitat temporar. Salvatoarea lui Ajică s-a dovedit a fi tot păcătoasa ibovnică de-o vârstă cu fie-sa. Sub pretextul că a uitat prezervativele la Niuiorc, Alinutza îl chemase la Govora pe şoferul Auraş, pe care însă intenţiona să-l facă util după ce Mărin ar fi adormit şi-ar fi lăsat-o nesatisfăcută. “Tăuraş”, aşa cum îl porecleşte nebunatica Alinutza pe şoferul lui Minciunelu, se apropia de staţiunea uitată de timp la bordul unui gipan sub sechestru, lăsând în urma sa un nor de praf.

“Helău, Tăuraş, taie-le calea lu jegoşii ăia de fodbalişti, că ievadară spre Craiova!”, îl puse în gardă secretara.

Ager la minte, şoferul lui Mărin (un fel de Ricky al Columbenilor) s-a-nsemnat imediat care e şusta şi a-nceput să-i întoarcă spre hotel pe fugari, cum îndorceau câinii oile idolului Jiji pe vremuri. Doar doi dintre aceştia reuşiră în cele din urmă să scape şi o luară la sănătoasa peste câmp, prin ciulini. Găman şi Bărboianu aveau la ei o hartă pe care o primiseră mai demult de la Piţurcă şi care i-a ajutat să nu se rătăcească.

Fără să ştie că Tăuraş luptă pentru el, Minciunelu se retrăsese deja în sala de mese împreună argaţii (prilej tocmai bun pentru moldovean să mai bea o ciorbă) şi reorganizaseră celula de criză, în timp ce Alinutza cobora şi ea din dormitor, cu părul răvăşit şi jarteaua lăsată până spre genunchi.
“Măry, mie îmi e frică de strigoi acilea în otelu’ ăsta dărăpănat”, se văietă piţipoanca.

“Fă, eşti în eroare… acia nu e strigoi, că a verificat cancelaru’ peste tot. E de prisos să mai invoci această chestiune…”, o linişti booveanul pe secretară. “Cancelare, ce ne facem, ce-i minţim pe suporteri?”

“Şefu’, propun o idee: să împrăştiem zvonu’ că jucătorii au plecat la fondu’ proprietatea cu nişte sacoşe mari, ca să ia banii şi să moară dujmanii de necaz! Îl sun pe şocâtele Şoric, că dă imediat la gesepeu?”

“Taci bă dreaqu’ din gură! Cancelare, numai idei proaste ai… Ia şi prinde-l iar pe Sa-muilă!”

…peste câteva minute:
“Bună seara domnu’ Minciunelu!”
“Bună!”

“Domnu’ Minciunelu, aţi acaparat toată atenţia, ce s-a mai întâmplat la Govora?”
“Deci e aceeaşi gaşcă care mă blochează de ani de zile, n-are rost...”

“Ştim, n-are rost să-i mai enumeraţi…!”, îl întrerupse gesepistul, care nu mai avea răbdare să asculte pasajul.
“Deci domnu’ Sa-muilă, vă rog să mă lăsaţi ca să-mi duc la capăt ideile, că alfel nu mai va înţelege nimic telespectatorii!”

“Da domnu’ Minciunelu, dar aţi mai spus asta şi suntem în criză de timp, trebuie să-l sunăm şi pe domnu’ Becali…”
“Ce Becali bă, domnu’ Sa-muilă, voi vreţi acu’ să faceţi circ?”

“Nu domnu’ Minciunelu, da’ e normal să-i ascultăm şi dânsului punctul de vedere… n-aţi văzut ce spumos e?”
“Domnu’ Sa-muilă, să nu deraiem, nu mai spuneţi prostii, aicea e o chestiune serioasă, nu e vorba de spume…”

“Bună seara domnu’ Becali, sunteţi în direct”, îl ignoră măscăriciul cu lavalieră pe Mărin.

“Alooo, domnu Sa-muilă, cine e domne ăla de la telefon?”
“Băă Becalii băă, vai de capu tău bă, io sînt VIP...”, se umflă-n pene Ajică.

“Hăhăhă hăhăhăhăhăhăăă hăhăhăhăhăhăhăhăhăăăăă! Eşti Veri Important Papa-gal! Hăhăhăhăhăăă!”

“Domnu’ Becali, să păstrăm...”

“Ce să păstrăm bă, când vorbeşte Becali să nu mai luaţi papagali de-ştea! Bă Mărine, eşti o jagardea!”

“Alo… deci domu’ Sa-muilă, io nu vorbesc cu ăsta, vă rog să-i spuneţi că bate câmpii… Alo…”

“Domnu’ Minciunelu, puteţi să-i spuneţi dumneaoastră, că vă aude!”

“Bine-nţelesss! Adică stai aşa… ce să-mi spune mie mă? Ăsta e o jagardea şi o zdreanţă... firia naibii de jagardea care eşti!”

“Alooo… deci Becali bate câmpii…. e tralala!”

“Domnu Sa-muilă, să nu mai folosească cuvântu’ tralala, că ăsta e cuvântu’ meu! Jagardeaua asta de Minciunelu e un iexcroc! Dacă nu mă păcălea cu Adrian Ionescu nu aveam nimic cu el, chear îmi era simpatic, că mă imita mereu, parcă făcea concurs cu Bendeac. De-acolo a plecat şucăru’ meu. Hai gata, că m-am distrat destul cu el!”

“Andrei Ionescu! Bă Becali bă, nici nu ştii cum îl cheamă... Deci asta e o iexplicaţie puierilă, lipsită de sens şi de orice logică…”

“Domnu’ Minciunelu, ne pare rău, luăm o pauză publicitară”, îi reteză reporterul elanul lui Mărin, care se pregătea să spună cum vor duşmanii să-i facă rău.”

“Bă Sa-muilă, pă io vream să iexplic acia şi voi mă carotaţ, de-aia v-am sunat io pe voi bă, mânca-v-aş pula voastră?”

“Auuuuuuuzi, ăsta vrea să vă mănânce pula, hăhăhăhă!”, se amuză teribil Becali. Apoi, dându-şi seama că la televizor se uită şi fetele sale, ciobanul redeveni brusc pudic:
“Bă nenorocitule, tu aşa vorbeşti la televizor, eşti tralala?”

Pentru că regizorul transmisiunii nu se mai ţinea la bip-uri, reclamele la dero intrară peste dialogul spumos şi savuros cât ai clipi şi conducătorul suprem închise telefonul nervos. Şi chiar când se pregătea să facă un gest necugetat, atârnache Biţă aduse vestea cea mare:
“Şefu’, s-a-ntors jucătorii, i-a adus Auraş pe toţi înapoi, da’ a scăpat doi, Găman şi Bărboianu!”

“Cum a scăpat bă, unde s-a dus?”

“Se pare că a luat-o pe mirişte, spre Craiova”…

Perioada următoare a curs chinuitor pentru neplătiţii, dar profesioniştii fotbalişti ai lui Mărin. Păziţi zi şi noapte să nu fugă din nou, sportivii s-au resemnat cu ideea că va trebui să mai îndure pentru o vreme calvarul boovean, invidiindu-i pe cei doi evadaţi. Într-una din zile, când a fost organizată minuţios o “coregrafie” culinară pentru reportajul şocâtelui Şoric, fotbaliştii chiar s-au lăfăit, cu 3 farfurii de salată şi chiar un platou cu vreo 20 de prăjituri. În rest, pe vremuri un favorit al circarului de la Niuiorc, Adi de la Vâlcea s-a milostivit şi a mai trecut să le-aducă băieţilor câte un sandviş cu parizer, dacă tot era-n zonă, în timp ce pe pachetele primite de la părinţi de fraţii Costea era bătaie. Cei doi favorizaţi de soartă erau un fel de stăpâni ai vestiarului, aşa cum cei ce primesc haleu şi ţigări de-acasă sunt stăpânii penitenciarelor.

Câteva zile mai târziu, cancelaru’ a anunţat că e posibil ca Dina să plece la Lankaran şi tot lotu’ a-nceput să plângă. Bucătăresele rase-n cap priveau nedumerite şi, crezând că e vreo tragedie, au început şi ele să bocească-n cor. Toată asistenţa era-n lacrimi, când pe uşă a intrat Minciunelu:
“Ce e acia bă, înmormântarea lu’ Maicăl Geacson? Ce-aveti bă, vazurăţi vreo telenovelă? Bă Martinele, pă’ de-aia te-am adus io pe tine acia bă, mănca-ţi-aş pula ta, să pui la ăştea telenovele ca să-nceapă să plângă?”

“Şefu’, cu respect, vedeţi că ăsta e sudamerican şi e posibil să aibă pula mai mare!”, a gândit Aurel că-l avertizează pe stăpân de un pericol iminent de sufocare.

“Jap!”, îl altoi pe Chiose cu o palmă peste mufă badigardul Petrică.

23 de comentarii:

  1. :)))))))))))))incredibil.................deci ati facut caterinca de toate cuvintele din vocabularul ospatarului . acum trebuie sa ii cumparati un dictionar ca nu o sa mai poata vorbi cu samuila de rusine!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. ba va mai pisati mult pe mititeluu :=))

    RăspundețiȘtergere
  3. marine traiti ar neamu nu pleci ba si tu sa ne lasi in pace???

    RăspundețiȘtergere
  4. OM O MARE SUPARARE: DE CE LIPSESTE GEOLGAU DIN POVESTE???

    RăspundețiȘtergere
  5. AM O MARE SUPARARE: DE CE LIPSESTE GEOLGAU DIN POVESTE?????

    RăspundețiȘtergere
  6. foaie verde alinutza o ian cur si sooge putza

    RăspundețiȘtergere
  7. craiova sport mersi ca mi-ati ascultat sugestia si l-ati inclus si pe soferu auras :))

    RăspundețiȘtergere
  8. circaru asta stie 50 de cuvinte si le imperecheaza si el cum poate........

    RăspundețiȘtergere
  9. Ba vedeti ca il luam pe zoro cica vine si bruce lee si scapam de retrogradare :)

    RăspundețiȘtergere
  10. da adita de ce nu joaca in filmu asta ca el e noul patron?

    RăspundețiȘtergere
  11. NIMENI LA MECI!

    SA RAMANA DOAR MILOGII OSPATARULUI SI ANGAJATII DE LA EDITITE SPECIALA IN TRIBUNE.

    STIINTA SUNTEM NOI!!

    RăspundețiȘtergere
  12. “Fă, eşti în eroare… acia nu e strigoi, că a verificat cancelaru’ peste tot. E de prisos să mai invoci această chestiune…” :)))))

    RăspundețiȘtergere
  13. crdeti ca se va juca meciul cu steaua?!!!!EU NU CRED....ARE DE PLATIT 200.000 EURO....90.000 SOAVA,60.000 MERLIER,50.000 CARACAL...SUN TOATE DECIZII DE PLATA NU LE MAI POATE AMANA...IAR MARTI O SA PIARDA CU BULGARII APROXIMATIV 250.000...PLEACA BOOVENE...SARACULE DISTRUGI ECHIPA ASTA

    RăspundețiȘtergere
  14. speculatoru asta de terenuri nu va avea bani sa inceapa campionatul daca le da salariile la fotbalisti. de aia nu le da, vrea sa plateasca datoria la soava. joaca totul pe o carte mica si face la cacealma, doar doar nu vor avea curaj fotablistii sa reactioneze si sa isi ceara drepturile. si strainii daca ii ia ii ia si le promite salarii mari si nu le da, iar in vara ii lasa sa plece liberi si nu le mai da nimic....
    acest minciunel e o jigodie,un escroc .

    RăspundețiȘtergere
  15. :))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

    RăspundețiȘtergere
  16. Adrian Mititelu30 ianuarie, 2011

    V-ati pisat pe mine...

    RăspundețiȘtergere
  17. infectu asta nu va da echipa nici in mormant.
    singura solutie este sa o falimentam si sa se infiinteze echipa orasului craiova nu a lui mititelu. aia era cea mai buna varianta cu echipa suporterilor!!

    RăspundețiȘtergere
  18. oricine are ceva o datorie neincasata de la boovean sa actioneze si sa isi ceara datoria ca sa il infundam pe cacat.pleaca boovene esti un circar de 2 lei...

    RăspundețiȘtergere
  19. n-ati mai scris nimic de ceva timp, sunteti la plimbare prin Olanda?

    RăspundețiȘtergere
  20. oare asa o fi? imi place la nebunie blogul asta

    RăspundețiȘtergere
  21. ptr ala cu plimbarea: da ba sint la plimbare prin olanda si s-au intilnit cu mata,era intr-o vitrina in amsterdam
    bravo craiovasport cel mai tare site
    la inceput nu eram mare fan crezind ca exagerati acum am ajuns sa vad ca absolut tot ce spuneti si prevedeti se intimpla
    am ramas uluit de cum ati anticipat totul cu piturca

    RăspundețiȘtergere
  22. ahahahaaaa prea tareee!
    stiinta suntem noi!!

    RăspundețiȘtergere

Comicele combinații ale măscăricilor Charlie și Gogoașă

Pușcăriaș în Italia pentru infracțiuni cu carduri, "Charlie" a făcut arest preventiv și în România, el fiind un fel de papițoi a...