Pentru blogu’ lu’ preşedintele: IGNORE Mărine, eşti incompatibil!

Simţind valul de simpatie generat de venirea lui Victor Piţurcă şi fiind avid să profite cât mai mult şi să mai câştige ceva popularitate, bloggeru’ Mărin pedalează pe euforia din Bănie şi se bagă-n seamă din nou.

Fostul antrenor al Universităţii Craiova din ultimii 5 ani ne roagă să venim sâmbătă la stadion ca să ne încurajăm echipa. Nu e nevoie Mărine, venim şi dacă nu ne rogi tu, e de ajuns să taci şi lucrurile se vor schimba încetul cu încetul. Apreciem că măcar în ceasul al 12-lea ai înţeles (sau ai fost forţat să înţelegi) că trebuie să faci un pas în spate. CRAIOVASPORT nu va mai băga în seamă plictiselile de pe blogul tău, în speranţa că mai ai vreun dram de decenţă şi ne vei scuti de spectacolul tău grotesc. Lasă antrenorii să antreneze şi fotbaliştii să joace şi stai deoparte!

În acest moment al istoriei acestei echipe, CRAIOVASPORT e alături de Victor Piţurcă şi va încerca, cel putin pentru un timp, sperăm noi cât mai lung, să ignore total oboselile slobozite de Ajică. Sperăm ca booveanul să nu ne oblige să renunţăm prea curând la această atitudine, mai ales că, probabil spre disperarea megalomanului preşedinte, din acest moment pentru noi va conta doar Victor Piţurcă şi munca sa şi doar el va fi punctul de interes către care ne vom îndrepta atenţia.

Îţi dăm IGNORE total boovene, nu ne interesează ce spui tu, nimicurile, ipocriziile şi teatrul ieftin pe care-l joci sunt de o prea proastă calitate ca să le mai băgăm în seamă. Sperăm să nu cedezi nervos pentru că nu vei mai fi tu în centrul atenţiei şi să nu începi jocurile de culise faţă de antrenorul cu care tocmai ai semnat un contract.

De acum înainte, pentru noi va fi mai interesant scârţâitul pantofilor lui Piţurcă decât inepţiile pe care le vomiţi pe blogul tau. Eşti mult prea mic pentru istoria acestui club, iar numele tău e legat doar de nişte ani de circ penibil. Minciunile şi atitudinea de analfabet parvenit sunt “o marcă pe care o ai tatuată pe frunte”.
Hai ceau, Mărine!

Bine ai venit Piţi, suntem alături de tine!

Victor Piţurcă a semnat joi la prânz cu Universitatea Craiova un contract pe trei ani. Indiferent în ce condiţii a acceptat să preia echipa sau cât de mult a lăsat de la el fostul selecţioner, CRAIOVASPORT salută venirea celui care a realizat ultimul sezon performant cu Ştiinţa, în 1994-1995, îi urează mult noroc şi este sută la sută alături de el, ca de altfel milioanele de fani alb-albaştri de peste tot.


În ciuda rezervelor pe care le vom avea mereu faţă de patronul echipei, îl considerăm pe Victor Piţurcă singurul care în acest moment ne poate readuce speranţa după atâţia ani de suferinţă. Sperăm ca Piţi să nu fie o nouă victimă a planurilor diabolice urzite neîncetat de Mărin booveanul, care ar putea încerca încă o dată să-l imite pe idolul său din ghencea. Să umplem stadionul sâmbătă la meciul cu Sportul şi să-l ajutăm pe Victor Piţurcă să debuteze cu victorie la al doilea său mandat pe banca Ştiinţei! Să fie într-un ceas bun!

Telenovela Piţurcă, ultima cacealma a lui Ajică...?

Pentru că mulţi dintre cititorii noştri, mai noi sau mai fideli, ne-au solicitat să ne exprimăm în privinţa posibilităţii sosirii lui Victor Piţurcă la Universitatea, unii chiar pe un ton provocator, CRAIOVASPORT nu întârzie să vină în întâmpinarea solicitărilor şi să-şi lămurească publicul. Subiectul este delicat, fiindcă oricât am fi de sceptici că Mărin alege în sfârşit calea normală spre performanţă, speranţa moare ultima şi rezistăm cu greu să nu ne lăsăm luaţi de valul de bucurie.

Practic, încercăm să nu ne mai amăgim încă o dată. Aşadar, pe cât este de atrăgătoare pentru toţi fanii Ştiinţei posibilitatea ca Victor Piţurcă să accepte revenirea în Bănie, lucrurile nu stau nici de această dată cum le prezintă booveanul. CRAIOVASPORT aplaudă totuşi această iniţiativă şi speră în finalizarea ei, însă îşi exprimă rezervele vizavi de venirea lui Piţi în Bănie. Fără vreun interes de a spulbera speranţele şi bucuria prematură suporterilor, încercăm să rămânem cu picioarele pe pământ. Facem apel tot la discursul demagogic al lui Ajică pentru a demonta această diversiune.

În primul rând Ajică a dezvăluit imediat presei negocierile, tocmai pentru că acest lucru îl deranjează pe Piţurcă. De altfel, Piţi a plecat din Ghencea tocmai din cauza unor declaraţii ale patronului. Dacă Piţi ar invoca acest motiv pentru a se răzgândi, Ajică şi-ar încheia şarada, deoarece s-ar presupune că el i-a oferit totul, însă Piţurcă a fost prea dificil. O nouă cacealma ar fi dusă până la capăt, la fel ca acum un an, când Ajică l-a plimbat pe fostul selecţioner prin faţa camerelor de luat vederi pentru ca în final să meargă pe mâna lui Mogoşanu.

„Piţurcă va fi manager şi va face totul, eu mă retrag în umbră, o să fiu doar un suporter” – Cine l-ar putea crede pe demagog? Ajică nu are nicio afacere, până şi singura, fiţuica falimentară, a intrat în colaps. Singura sa ocupaţie, din care trăieşte el şi familia lui, este Universitatea Craiova. Nici vorbă de acţiuni la anumite societăţi sau afaceri personale. De dimineaţa până seara Mărin poate fi văzut în faţă la Niuiorc uitându-se după gagici, cu o mână în cur şi cealaltă pe telefon, făcând planuri tot mai megalomane cu echipa. Dacă ar veni Piţi, care ar mai fi rolul Minciunelului? De decor? Acela de a băga bani şi a asista? Nu investeşte nici măcar când conduce el, cum ar accepta asta când e altcineva în prim-plan?

Dar să spunem că trece peste asta... Cum îl va putea plăti Ajică pe Piţurcă din moment ce el nu a fost în stare să achite contracte infinit mai mici precum cele ale lui Napoli, Neagoe sau Mogoşanu, care încă îşi mai solicită drepturile pe la comisii. „Avem probleme cu lichidităţile, dar o să le rezolvăm şi pe astea”, spune Mărin. Dacă le-ar rezolva, atunci de ce ar mai apela la cineva care să conducă şi nu ar face-o el în continuare? Dar în primul rând cum le-ar rezolva ştiindu-se faptul că este dator vândut la cămătari, bănci, jucători, angajaţi, iar pentru sezonul viitor licenţa este din nou sub semnul întrebării?

Piţurcă solicită în primul rând plata jucătorilor, iar aceştia au restanţe de peste o jumătate de an. Mulţi dintre ei au apelat deja la memorii, Dilevski nejucând la Ploieşti tocmai din această cauză. De asemenea, banii de transferuri solicitaţi de Piţurcă sunt o Fata Morgana. Imaginaţi-vă de unde ar scoate Ajică 7 milioane de euro pentru a-i satisface pretenţiile lui Piţi, când întreaga sa investiţie la Universitatea în 5 ani nu depăşeşte jumătate din această sumă, oricum recuperată din trepturi TV şi alte mici contracte publicitare. „Activele” despre care aberează Mărin sunt la fel de palpabile precum adierea unui vânt de după o ciorbă de fasole de la Periniţa.

Oricum, la două zile de la prima negociere de ochii lumii, discursul lui Ajică s-a schimbat. „Piţurcă nu vine decat dacă i se îndeplinesc anumite condiţii (...), eu pot să îndeplinesc solicitările doar peste 3-4 luni, dar poate şi mai târziu sau şi mai devreme, nu ştiu acum... oricum Piţurcă va veni sigur, dar nu ştiu dacă acum sau la iarnă... Ce vorbeşte de lumea de 7 milioane de euro, atâţia bani nu au toţi patronii din fotbalul românesc la un loc acum”. Drept dovadă, Mărin şi-a îndeplinit ţelul, el dorind din nou, la fel ca acum un an, puţină vâlvă pentru ca fraierii să creadă aberaţiie cu predarea clubului pe mâini profesioniste şi aducerea unui antrenor capabil.

Un alt scenariu malefic al lui Ajică presupune alăturarea lui Piţurcă măcar câteva luni pentru a linişti apele atât în lot cât şi cu suporterii, Piţi urmând să aducă echipa pe linia de plutire. Acesta îl va şi împrumuta cu o anumită sumă până la presupusa rezolvare a problemelor financiare. Mărin mizează că atunci când Piţi va realiza bluful „prietenului” său situaţia se va redresa oarecum la echipă şi nu va mai conta prea mult că „Satana” va părăsi Universitatea. Practic, Ajică ar dori să-l imite pe idolul Jiji, care când s-a văzut cu sacii în căruţă, respectiv o echipă încropită şi pregătită de Piţurcă, s-a putut debarasa de el pentru a-şi continua circul cu o altă marionetă. Aşadar, ori printr-o negociere-cacealma, ori printr-o instalare temporară, scopul lui Ajică este doar să depăşească un moment de criză profundă, poate chiar cel care ar urma să-i pună capac.

Varianta cea diabolică, de care suntem siguri că Adrian Mititelu este capabil, ar însemna „compromiterea” lui Victor Piţurcă, respectiv ca după instalare să-l „lucreze” pentru a nu avea rezultate. În acel moment, Ajică şi-ar permite să spună „dacă nici Piţurcă nu a reuşit, atunci nu mai merită să mai încerc cu nimeni” şi s-ar instala în sfârşit şi oficial antrenor principal, funcţie oricum îndeplinită în toţi aceşti ani.

În speranţa că niciuna dintre aceste predicţii nu se va adeveri, CRAIOVASPORT vă urează (încă) vise plăcute!

Blogu’ lu’ preşedintele: Bună seara băeţ,

Am avut o întrevedere cu Satana, am fost pân la Bucale să mă filmeze ăia pe acoloşa că tratez cu el. M-am prostit 4-5 ore, prefăcându-mă că îi propun să vină la Craiova. Obiectivu’ meu real e să îmi dea un teren, că sanchi... construiesc eu un cartier pe el, când eu nu am bani să trec strada. De fapt, aş vrea să pun gaj terenu’ lui ca să iau un credit şi să mai plătesc din datorii, că ale mele sunt toate în litigii sau sub sechestre. Tot ce vă pot spune e că m-am dat dreaqu dacă ăsta ia de bună vrăjeala cu antrenatu’ şi mai lasă de la el şi acceptă.

O să vă ţin la curent când vor apărea elemente noi, până atunci mai menţin puţin suspansu’, că am văzut că prinde telenovela asta, dacă ştiam eu profitam mai demult, o făceam ca pe “Tânăr şi neliniştit”, cu mii de episoade. Hai că mai vorbim, voi butonaţi acoloşa, că io sînt pe toate programele…


Traducerea şi adaptarea: CRAIOVASPORT

Arta de a fi pupincurist… incompatibil

Copilu’ Aurel Chiose, fără ocupaţie (23 august 2010):
“Când primeam gol, începeau certuri între băieţi şi echipa nu mai putea reacţiona. Erau ceva probleme financiare şi mă bucur că a venit Piţi pentru a le rezolva. Se simţeau aceste probleme şi în teren. Acum vreo 10 zile am înăbuşit o mică revoltă. Nu se impunea schimbarea antrenorului. Am simţit că nu poziţia din clasament a fost motivul demiterii.”

Mireasa Aurel Chiose, când era coci (28 iunie 2010):
“Am rămas impresionat la ultimul antrenament de ieri, atunci când toţi jucătorii aveau o poftă de muncă nebună, deşi veneau după o săptămână grea. Deşi antrenamentul a fost extrem de dur, ei au dat totul, au fost admirabili şi i-am aplaudat pentru efort. Suntem pe drumul cel bun! Avem mulţi jucători valoroşi, e normal să fie ceruţi de alte cluburi.

Trebuie să accept şi sugestiile patronului, eu nu am venit aici pe o poziţie de opozant al domnului Mititelu. Vâslim în aceeaşi barcă, soluţiile le vom găsi întotdeauna împreună. Am rămas impresionat de ceea ce am văzut în ultimele zile, nu ne lipseşte nimic pentru a face performanţă. Absolut toţi jucătorii din lot sunt priviţi de patron la fel ca propriul său copil.”


Ca de obicei, după ce le iei bucile de la gură, pupincuriştii îşi schimbă radical opiniile şi admit brusc problemele. Ei recunosc cu nonşalanţă ceea ce acum 2 zile negau cu vehemenţă. Ce dacă până ieri aveam cel mai bun lot din Liga I, compus din cei mai cuminţi şi “admirabili” fotbalişti, iar clubul avea o conducere care asigura tot ce trebuie pentru performanţă? Azi, pentru că nu mai avem nici un anus de pupat, putem să “dezvăluim” că de fapt jucătorii se revoltau, neplătiţi de la începutul anului.

Poate credeţi că e uşor, dar a fi pupincurist la curtea lui Mărin e o artă, iar preşedintele a ales până acum o turmă de maeştri, pe care i-a numit oficial... antrenori. Ultimul, revenit în Bănie după ce a încercat să-l ajute şi pe comandantu’ Neţoiu, merită studiat:

→Ipocrizia e caracteristica principală a acestuia. El este acela care îi ia scamele de pe bluză stăpânului, sau se grăbeşte spre Niuiorc după antrenament, la raport, ca să-i toarne lui Ajică pe cei care au făcut gălăgie la 5 contra 2, au comentat în dezacord cu tactica venită pe foaie sau prin SMS înainte de meciuri, au glumit pe seama meniului sărăcăcios, s-au oferit la caterincă să plătească ei lumina la cantonament sau au zis ceva de salariile restante când i-a pus Fernandel preparatoru’ să facă sprinturi...

→Pupincuristul nostru se pune întotdeauna bine cu preşedintele, mimând grija pentru banii acestuia şi anunţând chiar că are deja un lot extrem de puternic la dispoziţie şi nu mai are nevoie de întăriri. Slugarnic, el aprobă întotdeauna ieşirile împăratului, inventând chiar justificări publice pentru balivernele slobozite de acesta.

→Pe lângă ipocrizia care îl caracterizează, snobismul e aproape un “must”, indiferent dacă e duminică seara şi e la Ioaniţoaia ca să comenteze un aut, îmbrăcat la patru ace, sau e la budă după o porţie de fasole halită la cantina de la cantonament. Astfel, tipul acesta de personaj se chinuie să vorbească elevat şi face orice compromis ca să câştige simpatia presei şi a suporterilor. Şi chiar şi atunci când nu are nimic de spus, el nu refuză o intervenţie telefonică şi formulează metaforic câteva fraze pe care doar el le înţelege, filosofând despre fotbal fără să spună nimic concret şi teoretizând apoi nimicul. Şi, culmea, această nouă specie născută în studiourile lui Ivanovici sau Sa-muilă, “ziaristul-analist sportiv” (sună preţios, nu?), care vrea să arate că nu e prost, îl aprobă şi dezvoltă nimicul, prefăcându-se a nu observa ipocrizia.

P.S. Orice asemănare cu trista realitate nu e deloc întâmplătoare.

De la CRAIOVASPORT pentru Mărin, fără număr...

Simţind activitatea slabă din ultima vreme de pe blogu’ lu’ preşedintele, care riscă să dea faliment precum fiţuica şantajistă, CRAIOVASPORT a decis să-i acorde o mână de ajutor, lucrând pro bono pentru acesta. Într-o perioadă critică pentru echipă, lui Mărin numai de scris pe blog nu-i arde, deşi e una dintre plăcerile lui extreme, alături de scărpinatul în cur şi întocmirea primului unşpe’.

Acum, el analizează minuţios situaţia în vederea găsirii unui nou antrenor de duzină care să preia Universitatea, la mişto, pentru câteva luni, până când va fi găsită o altă marionetă. CRAIOVASPORT nu-şi revendică drepturile de autor pentru următorul mesaj, care poate fi preluat fără nicio obligaţie de blogul personal al preşedintelui. Ne cerem scuze pentru faptul că textul este scris româneşte şi corectat, ne-a fost destul de greu să ne adaptăm total rigorilor ajiciene, cu greşeli gramaticale, dezacorduri, etc. Ne permitem să schimbăm totuşi introducerea, în conformitate cu situaţia actuală a Ştiinţei.

„Rea...,

Ne aflăm la un moment de răscruce în istoria echipei noastre (când e situaţia mai nasoală mă dau populist, dar plozilor Gigi şi Găbiţa le-am spus că de fapt mă refer la ei) în care trebuie să numesc un nou antrenor principal de formă, că în fond tot eu o să dictez totul (aşa fac şi în un fund).

Am mai vrut să-l aduc pe Hagi astă-vară, că am văzut că el vrea să înceapă un proiect de la zero şi am crezut că e vorba de zero lei, aşa că mă încadram. În plus, voiam să-l oftic şi pe Balaci prin aducerea Regelui, că ştiu cât de orgolios este... Când Hagi a văzut că nu am bani nici să achit nota de plată la Yaki, cum s'zic, a preferat să se ocupe de proiectul cu juniorii. Insistă el să aducă nişte echipe modeste ca Real Madrid, Barcelona sau Galatasaray să joace cu puştii de la şcoala lui de fotbal, în timp ce Primăvara mea e angrenată într-un campionat puternic cu adversari precum Podariu, Cârcea şi Regia de Apă şi Canal, de la care oricum ia bătaie, dar se căleşte în felul ăsta.

L-aş suna pe Piţurcă, da’ oricum nu am bani decât de bip. Ăla e greu de adus, da’ pentru că e el aşa dificil, nu din cauza mea. Piţi vrea transferuri, la fel ca şi mine, numai că el se referă la achiziţii şi io nu am bani nici să mă duc în deplasare. Piţi e greu de controlat, că el vrea să facă echipa şi io m-am obişnuit să le-o dau pe foaie, sau mai nou prin SMS, înainte de fiecare meci. Piţurcă are pretenţii exagerate, ca jucătorii să fie plătiţi la timp, el nu ştie că majoritatea au depus deja memorii să devină liberi de contract, de abia mă împrumut la cămătari pe ultima sută de metri ca să nu plece fără bani.

Ca să îl păcălesc pe Piţi i-aş achita contractul la zi lu’ Alex ăl mic, da’ nici de câteva sute de euro nu am cum să fac rost. Oricum, cu salariul pe care mi-l cere Piţurcă angajez 666 de mogoşeni, ţicleni, cioroieni, tăbârci, etc pe care să-i circăresc, nu să mă pună ei la punct cum a făcut Piţi cu idolu’ meu, Jiji. Apropo, l-aş pune pe Piţi, măcar aşa o săptămână-două, măcar să-l mai copiez încă o dată pe idol... Dacă nu înţeleserăţi până acum că nu l-aş aduce pe Piţi în ruptul capului, vă mai explic că el pretinde şi prime la victorie, iar eu din contră, câteodată vând meciurile, darămite să dau vreun ban jucătorilor pe lângă contracte.

Săptămâna asta mai bag un episod din telenovelă şi pe urmă mă mai prefac că negociez cu câţiva antrenori şi chiar o să mai arunc presei nişte nume de străini la mişto, cum am făcut cu Hugo Broos sau Abel Balbo, că oricum ăia habar n-au că io vorbesc de ei pe acia. Sper că v-aţi prins că varianta realistă este să rămână Tăbârcă cel puţin până la finalul turului. Am deja pregătit discursul în care spun că niciun antrenor nu a vrut să preia echipa în plin sezon şi că oricum Tăbârcă m-a suprins cu calităţile lui, aşa cum au făcut cândva Cioroianu, Fane Stoica, Mogoşanu, Ţicleanu, adevăraţi profesionişti în domeniu”.

Mărin şi SMS-ul, Chiose şi incompatibilitatea

În inclusivitate, CRAIOVASPORT vă prezintă dialogurile prin intermediul SMS-urilor dintre Ajică şi Chiose, în urma cărora aşa-zisul „The Special One al cămilelor” a fost flituit de pe banca tehnică, lăsându-i locul unui alt colos în materie de antrenorat: Sandu „Alain Delon” Tăbârcă.

Relaţia patron-antrenor se desfăşoară în cel mai profesionist mod posibil la Universitatea Craiova, respectiv prin SMS-uri scurte şi concise. Mărin este un adevărat inovator, el utilizând avantajele tehnologiei moderne. Astfel, el comunică prin intermediul blogului cu fanii, prin SMS-uri cu antrenorii, foloseşte chat-ul pentru mass-media şi messengerul pentru a-şi coordona angajaţii din club.

Sâmbătă seara. Pe Unirii, lumea se plimbă liniştită ştiind că Ajică munceşte pentru a clădi o nouă Craiova Maxima şi îi acordă cei 99 de ani necesari. Universitatea Craiova joacă la Ploieşti, cu Astra, dar Mărin a ratat din nou deplasarea din cauza costului carburantului pentru mertzan. În impunătorul birou dreptunghic-oval de la Niuiorc, el pare travestit în  Napoleon, deşi pe post de baston de mareşal este degetul arătător iar raniţa este substituită de gă... ăăă... oaza maronie dintre buci.

Meciul de la Ploieşti stă să înceapă. Mărin este cu un deşti în cur şi cu altul pe tastatura telefonului. Tastele sunt deja tocite, iar majoritatea sunt îmbâcsite de la untura depozitată de pe degete în urma unor mese copioase cu şaorma şi (pardon) mititei, însă deocamdată nu sunt fonduri alocate pentru un ciololar nou. Poate la următoarea rată din drepturile de televizare...

„Aici el lider mahimo, eşti pe poziţii Aurele?”

„Roger, Roger, Chiose pe recepţie!”

„Ce mă, te cheamă şi Roger acuma, oi fi rudă cu Milla?”

„Nu Mister, este un apelativ din limba lu’ Şexpir, că io sunt poliglot, de-aia m-aţi şi pus antrenor-marionetă, să vă spun săru’ mâna în mai multe limbi.”

„Bă, oi fi tu poligon d’ăla, da’ io nu-l văd pe Costea ăl mic pe teren, nu ai citit SMS-ul pe care ţi l-am trimis cu primul unşpe?”

„Ba l-am şi memorat, să trăiţi, chiar l-am repetat cu Sandu toată dimineaţa, da’ Nilă a dispărut de alalteri...”

În timpul meciului, dialogul prin SMS-uri devine un monolog şi se limitează la schimbările dictate de antrenorul principal rămas în Bănie. La final, acesta decide să se descotorosească de una dintre marionete, pentru ca de acum încolo să-i  maimuţărească pe Tăbârcă şi Biţă. Epistola de adio, expediată pe cale telefonică, este de-a dreptul înduioşătoare şi v-o redăm în premieră, ea fiind culeasă chiar din arhiva de mesaje a lui Chiose.

„Bună Aiurică, aşa salut io, ca bulangii, probabil ai văzut şi la mine pe blog. Io acia la Niuiorc sunt bine-mersi, ceea ce îţi doresc şi ţie de acu’ încolo. Am hotărât să te dau afară pentru că nu mi-a ieşit tactica în acest început de campionat şi trebuie să găsesc un vinovat, că doar nu o să spun că nu am bani să pun un antrenor adevărat ca să facă el echipa. Tu ai fost un coci prea bun, ai mentalitate vestică, că după cum cunosc eu punctele cardinale Cuveitu’ e pe lângă Germania. Mi-ai răspuns fidel la SMS-uri, chiar dacă nu te-am plătit şi nici nu vei lua vreo leţcaie din contract, aşa cum am făcut şi cu restul antrenorilor pe care i-am batjocorit.

Sper să îţi găseşti de lucru la cămile, ca să nu fiu nevoit să-ţi dau vreun ban. Dacă te hotărăşti să mă reclami la TAS nu mă supăr, pentru că mi-ar prinde bine o interdicţie la transferuri de vreo 4-5 ani, că oricum sunt falit şi aşa aş avea o scuză că nu aduc jucători şi promovez de la piticii clubului. Tu ai fi bun de selecţioner, că poate aşa ai lua vreo 7-8 jucători de la mine la naţională, ca să mai vând şi io ceva. Sunt consternat că pe Dina şi Stoianof nu i-a văzut nimeni, că ei au faţă de internaţionali, chiar dacă marchează doar în anii bisecţi.

Oricum, nu contează că jucătorii nu sunt plătiţi de anu’ trecut şi nici măcar lumină nu mai e la cantonament, noi trebuia să avem maximum de puncte pentru că avem buget şi valoare să luăm campionatul 2-3 ani la rând. O să spun la presă că eşti un antrenor prea bun pentru România şi poate bag şi vrăjeala aia că o să te întorci cândva la Universitatea ca să fii iar sluga mea, dar nici tu să nu spui că e sărăcie lucie pe la echipă, deşi şi aşa s-a prins toată lumea. Până când ne vom revedea, îţi urez compatibilitate perfectă printre cămile!”

Blogu’ lu’ preşedintele: Bună ziua mey dragilor,

Din păcate, această știre nu me-ași fi dorit pentru ca să apară freodată, însă falimentu’ în care mă aflu mă face să iau decizii nu prea plăcute.

Aşea cum preconiza dujmanu’ Tilihoi, şi pe urmă bulangiu’ de Balaci şi ceilanţi suporteri răuvoitori, mandatu’ de antrenor al lu’ Aurică Țicleanu s-a încheiat destul de repede, adică asară, dupe meciu’ cu Astra.

L-am adus pe Ţicleanu să-l pun... “antrenor” :)), adică marionetă, ca să pot să fac io echipa, aşea cum îmi place. Îmi pusesem mari speranţe că o să fiu inspirat anu’ ăsta, acu’ sînt şi student, că m-a băgat Stroe la facultatea de sport şi o să fiu antrenor cu diplomă... dupe ce termin mai rămâne să îmi iau doar licenţa pro, da’ aia nu e freo problemă, că e băiat bun Riciu, numai să fac rost de bani de benzină să mă duc la caterincă de câteva ori pân’ la Bucale, la cursurile lui.

În futbol, indiferent cât mult l-ai pupa în ochiu’ maro pe stăpân-adică pe MINE, şi secundu’ Aurel a făcut-o foarte enorm de mult de tot, degeaba dacă nu sînt io inspirat şi mă surprinde ăia ai lu’ Buzărin din comuna Brăneşti, că trebuie să mă prefac că sacrific pe cineva şi să arunc vina pe altu’ pentru rezultatele proaste, să nu mă înjure lumea la meci.

Apropo, acia nu mai funcţionează logica aia de o slobozam io când vream să mă iau de Mircea Sandu sau de Lupescu că nu îl convocau ăia pe Costea la naţională să îl vând şi eu mai repede şi să fac rost de bani de salarii. Mai ţineţi minte, ziceam că dacă ei pune un antrenor care nu face performanţă şi nu ne califică, să îşi asume responsabilitatea şi să plece şi ei. La mine nu e valabil acelaşi lucru, că io sînt de la Booveni şi dacă eşti de acoloşa ai imunitate. Bă al dreaqu inventiv sînt, cum găsesc io ceva şi mă scot din orice situaţie... :)

Îi doresc lu’ Aurel tot binele dupe lume, este un „yes-man” deosebit şi toată viaţa îl voi avea la inimă, că n-a ieşit săracu’ din cuvântu’ meu, de la primu’ unşpe pân’ la schimbări sau la declaraţii în presă. El ar fi bun aşea de paravan, a fost marioneta perfectă, la bătaie cu Ghiţă Geolgy, şi poate îl mai aduc freodată pe acia să mă folosesc de el, da’ să mai treacă puţin timp să mai uite lumea ce “profesionist” e.

Pentru meciu’ cu Sportu’ sper să ghicesc cea mai bună tactică, o să mă consult şi cu Dan Borhot, îi dau desară bip să intre pe mesinger, că e scump minutu’ pân’ la Antipoji. Pe bancă îl trimit pe Săndel Tăbârcă, mâna mea dreaptă.

Pân’ la Paştele cailor sper să am un nou secund pe care să-l prezint în fiţuica mea falimentară ca “antrenor”. Hai ceau!



Traducerea şi adaptarea: CRAIOVASPORT

Eject lu’ Chiose, se pregăteşte Tăbârcă :)

După memorabila partidă cu Astra, în care prestaţia Ştiinţei ne-a adus aminte de vremurile Craiovei Maxima, domnu’ Chiose, “extraordinarul pedagog şi tactician” - adept al conceptului focu’ la ei, fin “cunoscător al câtorva limbi” (asta o ştie mai detaliat posteriorul lui Ajică), a fost trimis la plimbare prin SMS, booveanul evitând astfel costurile suplimentare ale unui dialog telefonic, mai ales că îi trebuie minutele pentru următoarea marionetă pe care o va trimite pe bancă.

Ajică Minciunelu, iunie 2010:
“Nu aveţi dreptul de a-l judeca înainte pe Aurel Ţicleanu, un om care a făcut foarte multe pentru fotbalul craiovean şi cel românesc. După zece etape o să vă convingeţi de valoarea sa ca antrenor. Va fi altfel faţă de experienţa din 1994. Ţicleanu este un bun pedagog, un extraordinar tactician, cunoaşte câteva limbi şi este legat de Universitatea. Ţicleanu ştie fotbal cât nu o să putem vedea noi în zece vieţi. Sunt convins că o să reuşească.”


Ne pregătim acum pentru un nou episod al telenovelei Piţurcă, după care probabilul înlocuitor al lui Ţicleanu, pe care nu l-a apucat pardesiul (aşa cum intuise Tilihoi), va fi un alt mare tactician: Sandu “Alain Delon” Tăbârcă, cel despre care lordu’ Jean spunea nu demult aceste vorbe meşteşugite: “Tăbârcă este cel mai slab antrenor cu care am lucrat în 50 de ani de fotbal...”

Haosul boovean îngroapă Universitatea Craiova

Suporterii care şi-au pierdut orice urmă de speranţă, booveanul care a ajuns să tocmească interlopii ca să ameninţe ultraşii nesupuşi, trei puncte în cinci meciuri şi atmosfera dezolantă de la club, cu angajaţi şi jucători neplătiţi de peste şase luni, unii depunându-şi memorii la LPF şi alţii plecând pur şi simplu din cantonament după certuri cu antrenori de faţadă, în realitate doar secunzi ai lui Mărin... toate acestea dau dimensiunea dezastrului.

Neplătiţi de peste şase luni, fotbaliştii se revoltă rând pe rând şi asta se simte în jocul lor din fiecare etapă. Dilevski şi-a depus deja memoriu, în timp ce Chiose şi Mihai Costea au avut un conflict violent în cantonament şi puştiul încăpăţânat a plecat de la echipă. Vineri seara, mezinul Costea era prin Vâlcea, intrase în “cantonament” prin nişte discoteci, în timp ce era anunţat titular la Ploieşti în fiţuica falimentară...

Ţicleanu abera într-un interviu dat aceleiaşi fiţuici despre nişte… “seriozitate”, pe care ar vrea-o din partea jucătorilor, uitând să amintească de când aceştia nu au mai văzut, cu câteva excepţii, vreun dolar de la falimentarul şi temporarul său stăpân. Pentru Chiose, seriozitatea e atunci când eşti sclav pe plantaţie, probabil de aceea şi el se consideră un adevărat profesionist. Din păcate pentru fostul antrenor al Bangladeshului, nişte jucători care se respectă nu ar accepta să mai stea la club în aceste condiţii!

Cu Mărin în faliment dezastrul nu e departe! Sportul a învins la pas un CFR în criză, Astra a făcut egal în Gruia, dar booveanul sărbătorea un 0-0 mai ceva ca revelionul şi era surprins de echipa comunei Brăneşti pe un teren neutru! Din păcate, aşa cum se desfăşoară acest campionat, se pare că Universitatea Craiova va plati din nou preţul ruşinos al retrogradării! Adevăratul obiectiv al acestui sezon pare să fie îndeplinirea baremului de 25 de puncte… Ultimul campionat sub boovean va însemna o nouă pagină de umilinţe. Piţurcă ar putea fi miracolul care să mai salveze Ştiinţa, însă, ca orice miracol, este puţin probabil să se întâmple.

De ce-a fost nevoit Mărin să plece de la Severin...

Nu din dragoste neţărmurită faţă de fanii craioveni, pe care ar asmuţi interlopii şi jandarmii fără să pregete, a readus Ajică Universitatea la Craiova. Nevoia şi interesul au primat, aşa cum s-a întâmplat şi când a mutat-o fără jenă la Severin, ceea ce nici Neţoiu şi nici Dinel nu îndrăzniseră, chiar dacă la un moment dat „Comandantul” ne ameninţa cu asta, iar Minciunelu îl ataca feroce, în stilu-i de analfabet,  în fiţuica sa, pe atunci proaspăt lansată, numindu-l “omul întunericului”, a cărui “decizie samavolnică de a muta echipa din oraş punea în pericol distrugerea unui mit”.

Nimeni nu va uita ruşinea trăită preţ de 8 luni de zile, cât timp Ştiinţa a fost răpită de-acasă de cel care şi-a căpătat renumele „Mărin of Severin”. El a creat precedentul, ne putem aştepta oricând, atunci când oportunitatea de a profita se va ivi, să vedem Universitatea purtată pe la Slatina, Râmnicu Vâlcea, Caracal sau Târgu Jiu, sau chiar spre Şimleul Silvaniei sau Dorohoi.

Deocamdată însă, Ajică a fost nevoit să renunţe la ideea mutării. De ce?
 - În primul rând, pentru că primarul Gherghe nu i-a mai putut vira, din cauza crizei, milionul de euro promis în momentul mutării, iar Ajică şi-a luat jucăria şi a plecat.
 - În doilea rând, pentru că televiziunile au solicitat ca meciurile de acasă ale Ştiinţei să poată fi programate şi în nocturnă, nemaisuportând încă un sezon capriciile booveanului, iar acesta a trebuit să le dea satisfacţie celor care îi alimentează bugetul echipei an de an. Şi cum nocturna la Severin nu a fost instalată până în septembrie, aşa cum promitea solemn Mărin pe blog, Ştiinţa a trebuit să revină la Craiova.

Ce l-a înfricoşat însă pe boovean a fost solicitarea echipei Gaz Metan CFR Craiova de a disputa meciurile de pe teren propriu pe „Ion Oblemenco” în aceleaşi condiţii pe care Primăria le-a oferit Universităţii Craiova. Minciunelu a conştientizat faptul că prelungirea şederii la Severin ar fi însemnat pierderea totală a identităţii Universităţii Craiova, iar brendul pe care îl tot invocă n-ar mai fi putut fi folosit ca armă, în timp ce craiovenii ar fi adoptat treptat noua echipă, mai ales că aceasta îşi propunea promovarea în maxim doi ani în Liga I.

Preşedintele ne citează: “La Ajică - omu’ sărac, nici boii nu trag”

Minciunelu:

“La omul sărac, nici boii nu trag. Iar am păţit aşa, e ghinion. Atmosfera a fost extraordinară, cu 14-15.000 de spectatori, ca la meciurile mari. Putea să iasă şi mai rău, dar cu puţin noroc puteam lua toate punctele. Din punct de vedere al lotului suntem cel puţin la nivelul celor 4-5 din vârf. Trebuia să avem şase puncte după primele două etape. Altfel jucam şi cu Brăneşti dacă le aveam.”


Cu alte cuvinte:
“Dupe ce că sînt sărac lipit, nu am şi io noroc deloc. A fost o atmosferă de belea, interpolii şi-a făcut datoria şi am scăpat de reproşurile mutării echipei din Craiova. Nu că vreau să trăiesc tot campionatu’ din golu’ anulat cu steaua şi unşpemetru’ nedat cu cefere, da’ promit să aduc aminte de iele şi să mă văicăresc dupe fiecare ietapă. Lotu’ nostru e în primele 2-3 din Ieuropa, dacă eream în Şampion Lig călcam totu’ în picioare şi alfel jucam şi cu Brăneşti…”



P.S.  Cititor fidel al acestui blog, Mărin e de acord cu noi şi citează CRAIOVASPORT din 3 august: “La... Ajică (omu’ sărac), nici boii nu trag”...

Mărin şi-a epuizat “muniţia”. Aşa că fotbaliştilor nu le rămâne decât să joace neplătiţi, iar arbitrilor să uite de baremuri...

Minciunelu:

“Mi-am epuizat toată muniţia pentru arbitri. Nu mai vreau să vorbesc despre ei. Asta e viaţa. Întotdeauna Craiova a fost o echipă care a avut de suferit de pe urma arbitrajelor. Sunt lucruri care ma depăşesc şi sunt convins că nu mai contează, orice aş spune. Mi-am epuizat bagajul cu reproşuri. Şi ieri am avut trei faze. Am avut penalty la Roman, le-a dat celor de la Timişoara un corner aiurea şi a mai fost o intrare la Silviu Lung junior, care nu a fost sancţionată. Nu pot spune că a fost un arbitraj împotriva noastră, dar a fost foarte rigid. M-am obişnuit, cum se obişnuieşte stuparul ăla care e înţepat mereu de albine.

Poate că si adversarul ne-a făcut să avem o astfel de evoluţie. Am întâlnit o echipă foarte închisă, foarte puternică şi nu am putut să ne facem jocul. Noi, în fiecare meci, avem 4-5 ocazii. A contat mult -în sens pozitiv - revenirea pe stadionul «Ion Oblemenco», băieţii şi-au dorit mult să se întoarcă. A fost o atmosferă foarte caldă şi i-a îndemnat pe băieţi la joc. Pot spune că a fost o atmosferă plăcută şi suporterii adevăraţi au dat dovadă de ataşament şi au decis să nu mai reia ultimele conflicte”.



Cu alte cuvinte:
“Dacă mai bag şi acu’ de arbitri nu mă mai crede nimeni, tre’ să fac o pauză până la următoarea văicăreală, în care deplâng soarta Craiovei şi anunţ că am pierdut titlul din cauza dujmanilor echipei. Deci de arbitri nu vreau să zic, dar vreau să spun... că a fost rigiji.

Băeţii şi-a dorit mult să se întoarcă pe «Ion Oblemenco», deşi eu vă spuneam la emisiunea lu’ sclavu’ Soni Torică, acu’ vreo lună, cum toţi băeţii mă ruga să jucăm la Severin, că acolo e cei mai superbi fani şi le dădea Gherghe mâncare bună şi nu-i lăsa nici pe întuneric.”

Minciunelu a tocmit interlopii să-l apere de suporteri

Galeria Universităţii de la peluza Nord a lipsit dumnică seara de la partida cu FC Timişoara. Sursele CRAIOVASPORT au povestit că ultraşii au luat decizia de a nu se mai prezenta la meciul cu bănăţenii după ce au fost ameninţaţi de personaje din lumea “culturală” a Craiovei.

“Preşedintele-suporter”, care nu plăteşte fotbaliştii şi angajaţii ca să aibă bani pentru astfel de acţiuni, le-a transmis fanilor prin intermediul distinşilor interlopi care i-au vizitat la domiciuliu, că nu vor intra pe stadion cu bannere şi vor fi “pedepsiţi” dacă vor scanda împotriva sa. La peluza Sud, totul a decurs aşa cum era planificat.

Disperarea alunecării în prăpastia falimentului i-a întunecat definitiv neuronul preşedintelui. Panicat, în locul vreunei minime investiţii în echipă, acesta a preferat să bage în buzunarele dubioşilor ultimii bani pe care i-a mai gasit printr-un sertar de la Niuiorc, probabil economiile consoartei Lenutza pentru cei doi plozi. Odată cu criza, şi interlopii au redus tariful, aşa că momentan e bun şi mărunţişul booveanului pentru o linişte forţată şi oricum temporară.

O noapte întunecoasă

O noapte întunecoasă
 [de Ajică Mărin Minciunelu]


 Modul în care Ştiinţa se îndreaptă spre faliment sub cârmuirea lui Mărin este tot mai jenant. CRAIOVASPORT nu exagerează cu nimic când subliniază, cu aciditate sau ironie, sărăcia lucie în care se scaldă Universitatea Craiova. Ultima situaţie penibilă s-a întâmplat vineri, chiar când echipa urma să intre în cantonament pentru meciul cu FC Timişoara, însă a rămas în beznă deoarece patronul său nu a avut bani să plătească energia electrică, suma restantă ajungând la 10.000 de dolari din 2007 încoace.



ACTUL 1. Scena 1.
Cantonamentul din Lunca Jiului. Beznă. Jucători, antrenori, masori, toţi orbecăie prin încăperile clădirii. O rază de lumină mai răzbate dinspre Parcul Tineretului.

Nilă e nervos:
„ - Bre, nea Aurele, io nu pot să vorbesc cu piţipoanca la telefon, ce, bleacberiu’ meu e lanternă?”

Chiose aude ceva, dar nu-l recunoaşte pe interlocutor.
„ - Piţi, tu eşti? Vii să-mi iei locul? (Către Tăbârcă, oriunde s-ar afla) Săndele, sari de mă apără, că noi suntem profesioniştii, aşa a zis şi nea Adi!”

Silviu Lung îşi linişteşte colegu’:
„ - Nu e nimeni Aurele, că şi io aveam emoţii că vine cu Boldici să mi-l antreneze pe Silvică şi io să ajung să mă rog iar de Cârţu să mă ia în staf”.




ACTUL 1. Scena 2.
Alertat, Mărin soseşte cu merţanu’. Priveşte în faţă prin geamul lateral, s-a obişnuit de când i-a trosnit Trică parbrizul. Nu renunţă nici acum la ochelarii fumurii, chiar dacă nu dicleşte nimic. Se opreşte pentru a-şi lua poziţia consacrată: îşi propteşte degetele groase în posterior ignorând chiloţii de culoare alb-maro, mizând pe faptul că nu-l vede nimeni. Chelia lui răspândeşte ceva lumină în jur, un fel de aură care-l învăluie ca pe un Mesia al Universităţii Craiova ce se află.

„ - Nea Adi, scoate deştiu’ din fund că nu mai dau noroc cu mata”, îl întâmpină Dănănae din uşa cantonamentului.

„ - Iea… iete-te la ăsta… bă mucosule, te-am luat de la Dinel pe tine şi pe Gângioveanu şi-acuma amândoi v-aţi răsculat. Eşti tricolor acu’ şi ai prins glas? Ce bă, la naţională au ăia curent mereu?

„ - Au nea Adi, că eu dorm numai cu becu’ aprins că mi-e frică de-ntuneric”.

„ - Aoleu! I-auzi Şefu’ cine ne consuma nouă atâta curent!”, se gudură valetu’.

„ - Dacă au, atunci de-aia n-au bă rezultate, că i-am spus şi lu’ Răzvan că mă inervează că nu-l ia pe Costea să-l vând şi io mai repede. Aşea se-ntâmplă bă la cluburile profesioniste, mai stau pe întuneric, să-şi formeze relaţiile de joc mai bine, să se simtă jucătorii între ei, să fie omogenitate de-aia, nu-i aşea Aurele?”

„ - Aşa e nea Adi, săru’mâna, că io am învăţat tactica asta în liga a şaptea din Bahrein unde antrenam cămilele la opaiţ”, confirmă imediat Chiose.

Sandu “Alain Delon” Tăbârcă îl completă şi el, din obişnuinţă:
„ - Oricum, e normal şi fireşte acest lucru, că io îi ştiu pe Timişoara cu ochii închişi, aşa că fără lumină e atmosfera perfectă. Doar cu Mansour şi Parks să nu ne suprindă, că e greu să-i dibuim pe-ntuneric”.




ACTUL 2. Scena 1.
Preşedintele îşi reia discursul:
„ - Solomon e de vină, l-am dat în gât la denea şi acuma se răzbună. Mi-a mai tăiat o dată nocturna pe stadion ca să pierd cu 3-0 cu Astra. Am stat cu morcovu’ în cur până în ultima etapă, credeam că nu mai promovez ca să mă laud cu performanţa mea încă patruj’de ani de-acu’ încolo”.

Valetu’ Lucică se strecoară în discuţie:
„ - Şefu’, ne-au întrerupt ăştia firele că nu am plătit de 3 ani, avem vreo zece mii de parai de plată la CEZ”.

„ - Unde mă, la CEC?”

„ - Nu, la CEZ, aşa le zice ăstora cu becurile acuma”.

„ - Vezi bă, de-aia v-am dus la Severin, că plătea Gherghe tot, de la lumină pân’ la mâncare, de-i mai luam şi pe plozii Gigi şi Găbitza să bage şi ei o masă caldă la Dunăre. Başca, ne umplea şi rezervoru’ la autocar, să ajungeţi înapoi la Craiova după meci. Acia mă pun ăştia să dau bani pe toate ielea”.

„Adaptabil” din fire, valetu’ face rost de o lanternă şi o aprinde direct în ochelarii preşedintelui.
„ - Bă Lucică, dacă-ţi dau una acu’… păi tu vrei să mă orbeşti să nu mai văd tactica câştigătoare pentru duminecă? Luminează tabla, să-i arăt lu Dina cum s-o bage-n poartă!”.




ACTUL 2. Scena 2.
Minoritarul Nelu Nicolae, supranumit Gechi, vine cu soluţia. Noul Balaci, Maradona şi Pele - toţi la un loc - din lotul lui Mărin apelează la numeroasa-i familie, amplasată chiar în zonă:
„ - Aoarde mamooo, adu fă lumânările de le ţineam la capu’ lu’ a bătrână când i să făcea rău de la macheală, că nea Adi nu mai avu creiţari să lumine becurile şi nu mai bunghim jabulaniu’!”.

La un moment dat, Prepe se-mpiedică de un coechipier, aflat în patru labe pe parchet.
„ - Ce faci căpitane, bagi alunecări pe negură?”

„ - Feriţi bă, că îmi pierdui lentilele de contact!”, ţipă Prepeliţă ca din gură de şarpe.

Spirit rebel, mezinu’ Costea ia atitudine:
„ - Să moară mama, nea Adi, eşti mai bulangiu ca Onicaş, banii ni-i dai de două ori pe an, acuma ne laşi şi fără curent”.

De undeva, din întuneric, se aude un glas:
„ - No pay, no play! No pay, no light!”.

„ - Care eşti mă, să moară mama, că fac infract?!”, sare ca ars acelaşi Nilă.

Wobay zâmbeşte larg pentru a-şi anunţa intrarea:
„ - Waka, waka, it’s time for Africa! I feel like home, man!”.

Auzind cuvinte în limba sa, Dilevski apare şi el bolborosind ceva, revoltat că nu-şi poate alimenta laptopul să joace Football Manager.


Şi cum de masă nu mai poate fi vorba, jucătorii bâjbâie spre camere pentru a pregăti în continuare „un meci extrem de important, contra unei echipe foarte puternice”, cum îl prefaţa Mărin pe blog.

Cu Ajică-n faliment, Ştiinţa nu are “corent”

Şi ŞOC: Vara asta, falitul Ajică le-a stins lumina la jucători!!!

Cu datorii peste tot, Minciunelu chinuie tot mai rău simbolul pe care l-a capturat acum cinci ani. Toate firmele-fantomă pe care le-a inventat booveanul sunt în faliment, sărăntocul megaloman fiind pe punctul de a fi înghiţit chiar de ingineriile financiare în care se credea expert.

După ce a implorat de nenumărate ori clubul să-şi achite facturiile neplătite din 2007, care depăşesc deja suma de 10.000 de dolari, Compania CEZ Vînzare SA, fosta Electrica Oltenia, nu a mai avut ce face decât să întrerupă alimentarea cu energie electrică a bazei de la Lunca Jiului, în care “Ţicleanu şi compania” se pregăteau să intre în cantonament înaintea meciului cu Timişoara.

Cantonamentul a rămas în beznă şi jucătorii au trecut prin momente hilare, adunându-şi lucrurile la lumina lumânării. Intrat în vrie, Minciunelu l-a pus pe valetu’ Lucică să dea telefoane pe la toate oficialităţile locale şi judeţene şi să se milogească sau să-i ameninţe voalat cu fiţuica, după caz, pe fiecare în parte, ca să pună o vorbă bună la CEZ-ul duşman. După multe ore de rugăminţi disperate, curentul a fost repornit, iar jucătorii vor intra în cantonament de astăzi. Ajică s-a jurat pe familie că va mai achita ceva din datorie până luni, ca să nu rămână din nou în beznă, deşi mai e până la următoru’ meci acasă. Şi, în caz de nevoie, jucătorii pot să-şi facă duş după antrenamente şi cu apă rece, sau chiar după ce ajung acasă. Că doar sunt “profesionişti”, nu?

Sperăm doar ca fotbaliştii, motivaţi de sărăcia booveană, să dea totul pe teren şi astfel Ştiinţa să profite măcar de dorinţa disperată a jucătorilor de a prinde un contract prin străinătate şi să adune cât mai multe puncte pentru a nu se mai salva de la retrogradare chiar în ultima etapă.

Mărin are staff beton, cu Adolf şi Alain Delon

Dacă tot n-are bani şi nici interes să aducă nume importante în staff-ul tehnic, Minciunelu a pus în două poziţii cheie personaje comice. Sursele CRAIOVASPORT au dezvăluit că preşedintele îi porecleşte “Adolf” şi “Alain Delon” pe celebrii Petrişor Bondrea şi Sandu Tăbârcă, spre amuzamentul total al celorlalţi argaţi.

Recent retrogradat în Divizia D, Petrişor “Adolf” Bondrea este antrenorul de la satelit, un rol de maximă importanţă, fiindcă având în vedere sărăcia lucie în care se zbate clubul, unica “strategie” pe care se bazează booveanul este cea a forţării jucătorilor formaţi gratis de Consiliul Judeţean.

La prima echipă, Ţicleanu e doar unul dintre secunzii preşedintelui, Sandu “Alain Delon” Tăbârcă fiind practic mâna dreaptă a lui Ajică, aşa cum el însuşi ne explica la  începutul verii. Ieri, văru’ Săndel a dat şi un interviu fiţuicii booveanului, în care ne-a asigurat că i-a citit pe timişoreni. Totul s-a petrecut într-un cadru adecvat şi distins, respectiv o cantină, unde reporteru’ fiţuicii, împreună cu strategu’ Sandu, secundu’ Aurel şi preparatoru’ Martinel căutau ceva mai ieftin de haleu.

În aşteptarea potolului, frazele lui Tăbârcă răzbăteau temerare prin zgomotul făcut de lingurile şi furculiţele aruncate în chiuvetă şi farfuriile aşezate una peste alta, gata să fie spălate şi umplute din nou cu “meniul zilei”.

Săndel “Alain Delon” Tăbârcă:

“La Brăneşti nu ne-au surprins atâta prin jocul lor, cât prin maniera lor de a juca. Deci, cum au amintit şi Aurel, mai ales pe plan mental, este normal şi fireşte acest lucru...”

Tu vrei banii noştri, noi nu te-am uitat/Sperăm să pleci, patron de kkt

Apelul disperat al lui Mărin nu a avut rezonanţa scontată. Nici nu avea cum şi unde, cu excepţia mesajelor ticluite la dictare sau din sclavie de argaţii din dotare pe blogu lu şefu’. Steagul alb, care în fapt duhneşte şi ascunde mizeria în care a târât booveanul echipa cea mai frumoasă din România, întins languros printr-o epistolă greţoasă lansată pe adymarin punct ro, nu a adus nici entuziasm, nici compătimire în rândul suporterilor. Poate doar ceva înflăcărare, dar nu în direcţia scontată de groşteiul cu ochelari, care crede că poate şterge umilinţa pe care ne-a pricinuit-o prin readucerea echipei la Craiova şi apelul patetic început în cel mai ipocrit stil posibil prin folosirea pluralului: „echipa noastră”.

În continuare, Mărin ne povesteşte cum întâlnim noi o „echipă foarte puternică”, uitând şi completarea, adică modul cum a transformat Iancu pe AEK Bragadiru într-o echipă care evoluează constant în cupele europene, în timp ce noi ne-am pricopsit cu un ospătar trădător şi megaloman. În continuare, naratorul ne prezintă dorinţa noastră nespusă de a ne adjudeca victoria: „Victoria ne este necesară mai mult ca oricând, avem nevoie de cele 3 puncte ca de aer”. Păi măi, nea Mărine, victoria sau măcar egalul ne erau necesare şi la îndemână în ultimele etape ale campionatului cu Napoli, dar tu ai preferat să stai capră şi să trimiţi Steaua şi Vasluiul în cupele europene.

Apoi, ne explică domnul „waiter” cum ar trebui noi să ne demonstrăm dragostea pentru Ştiinţa, „umplând stadionul la acest meci”. Nimicul de la Niuiorc a ajuns să ne testeze nouă ataşamentul faţă de echipă, dar ne-am prins imediat că disperarea de a încasa o sumă de frumuşică din bilete pentru a prinde un concediu la mare pe ultima sută de metri l-a îndemnat la aceste mesaje hilaro-scârboase. De altfel, am explicat în materialele anterioare acest aspect.

„Duminică, echipa noastră, Universitatea, va disputa un meci extrem de important contra unei echipe foarte puternice. Victoria ne este necesară mai mult ca oricând, avem nevoie de cele 3 puncte ca de aer. De aceea, vă rog, dacă într-adevăr iubiţi acest club, să veniţi şi să umpleţi arena „Ion Oblemenco“ pentru a-i sprijini pe Ţicleanu şi compania în câştigarea acestei dificile partide. Vă rog din suflet, lăsaţi speculaţiile şi bârfele şi fiţi alături de echipă, are mare nevoie de voi”, debitase blogheru’ Mărin.

Într-un preambul al revederii cu patronul nostru drag şi iubit pe „Ion Oblemenco”, suporterii i-au dat un indiciu pentru stadiul în care se află relaţia „cordială” dintre fani şi preşedinte, înşirându-i un pomelnic al faptelor brave săvârşite de el în anii de domnie, să sperăm vremelnică, în cadrul clubului.

„Dacă a adus înapoi Universitatea la Craiova ce vrea, să-i mulţumim? Nici nu trebuia să plece! Nu-l vom ierta niciodată pentru ce a făcut. Vom continua să-l acuzăm de managementul prost de la club, de ratarea calificării în Europa League, de înfrângerile cu Steaua. Vom protesta până când Mititelu va realiza cu adevărat o performanţă, o calificare în cupele europene, o Cupă a României… Altfel, nu ne va închide gura!”, i-au transmis suporterii de la Sezione prin intermediul adevărul.ro.

Ospătaru’ Ajică este mort de frică :))

Intuind că există posibilitatea ca o parte a celor care vor fi prezenţi duminică la stadion să nu îi scandeze cu patos numele, decât însoţit de… ceva cu Uniunea Europeană, Mărin a încecat să-şi ia măsuri de protecţie. A solicitat cât mai mulţi poliţişti şi jandarmi şi apoi s-a ocupat de partea psihologică, răspândind zvonul. I-a dictat imediat valetului o ştire pentru siteul fiţuicii falimentare şi după ce Nelu flocosu’ a corectat stupidul text, Vlad stelistu’ a căutat o poză cu galeria pe goagăl şi a postat avertismentu’.

Deşi adversară e Timişoara, iar suporterii din cele 2 oraşe sunt prieteni, siteul fiţuicii prezidenţiale şi falimentare ne anunţă ameninţător că “Meciul dintre Universitatea Craiova şi FC Timişoara, va fi supervizat de 500 de reprezentanţi ai forţelor de ordine. Astfel 300 de jandarmi, 100 de poliţişti şi 100 de agenţi de pază vor superviza ordinea şi disciplina în şi în afara stadionului”. Se pare că mai lipsesc doar vreo 20 de tancuri, 5 elicoptere de luptă şi câteva avioane de vânătoare.

Ca să ştie hahalerele care vor veni la meci cu gânduri necurate şi bineînţeles inadecvate, ce le aşteaptă dacă nu vor respecta indicaţiile booveanului. Acestea prevăd ca după fiecare fază, spectatorii să strige în cor numele preşedintelui şi ale membrilor familiei sale, iar dacă ai lu’ Ţicleanu dau cumva gol să îngenuncheze pe betonul stadionului şi să facă smeriţi 3 plecăciuni.

Pentru că panica preşedintelui i-ar putea afecta inspiraţia în alcătuirea echipei, CRAIOVASPORT îi transmite acestuia încurajări înaintea duelului cu sârbul Petrovici.

Piţi, Piţi, Piţi lasă-ne... să ne bage Ajică-n B!

De ce nu îl va aduce vreodată Mărin pe Victor Piţurcă la Universitatea? Că nu are bani ştim, dar, suprinzător, nu aceasta ar fi principala problemă. Mai degrabă lipsa finanţelor este un pretext pentru a evita venirea lui Piţurcă. Minciunelu a vrut doar să se afişeze cu Piţurcă, pentru a lua ochii suporterilor, dar niciodată nu l-a ofertat cu adevărat. „Chiar dacă am fost dezamăgit după episodul Dorel Stoica, pentru Piţi am un respect deosebit, l-aş aduce oricând la Craiova”, declara booveanul înaintea meciului cu Steaua, când Piţi era sub contract.

Speriat de demisia lui Piţurcă, de afinitatea declarată a acestuia pentru Universitatea - „Cu 3-4 jucători Craiova s-ar bate la campionat” (unul ar fi rezolvat, fiindcă Dorel probabil s-ar întoarce) şi de insistenţele fanilor care şi-ar dori un antrenor adevărat pentru Ştiinţa, Mărin dă din colţ în colţ, nemaiştiind ce să inventeze pentru a nu se pune pe tapet problema instalării lui Piţurcă.

Şi totuşi, de ce nu l-ar vrea Mărin pe Piţi la Universitatea? În principal, pentru că nu ar mai fi el buricu’ pământului, s-ar transforma din păpuşar în marionetă. „Rolul patronului este să dea bani şi să nu vorbească prostii”, este dictonul sub care lucrează Piţurcă. Nu numai că ochelarofilul şi-ar pierde statutul disimulat de antrenor, dar nu ar mai călca pe la cantonament să-şi rostogolească burdihanul dezgustător pe schemele de joc. Mărin se teme că ar lăsa înăuntru „calul troian”. Practic, ar aduce lângă el un om care i-ar sufla imediat influenţa în cadrul echipei, Piţi fiind cunoscut ca un antrenor / organizator / tactician / psiholog foarte bun.  Presa, suporterii, jucătorii nu ar mai ţine cont de ceea ce „balivernează” Mărin pe blog sau aiurea şi ar considera literă de lege cuvântul lui Piţi.

Pe lângă personalitate, Piţi posedă destul cash ca să nu se compromită precum Mogoşanu, Ţicleanu, Cioroianu, Geolgău şi celelalte marionete ale sărăcelului. De fapt, am asista la o premieră mondială – ANTRENORUL AR FI MAI BOGAT DECÂT PATRONUL.

Din păcate însă, Mărin se pliază perfect pe caracterizarea făcută idolului Jiji de către Victor Piţurcă, iar declaraţiile acestuia la plecarea din ghencea sunt valabile şi pentru Ajică în orice moment, ospătarul de Booveni fiind copia în miniatură a oierului de Pipera:

„Când a văzut el 25.000 de oameni în tribună, care mă aclamau pe mine pe banii lui, a înnebunit. Ce bă io dau banii şi ăştia îmi iau apaluzele? Nu se poate, aşa gândeşte el”.

„Eu aveam nevoie să-mi fac munca într-un mod profesionist, nu aveam nevoie de banii lui. Banii pe care îi luam eu, în decursul timpului, îi readuceam la club, prin munca mea. Eu făceam totul pentru a avea linişte, pentru ca acest club să revină în prim-plan, să facă din nou performanţă. I-am zis că nu vreau să îi iau banii, ci ca să se comporte civilizat, vreau ca acest club să redevină cel de demult”.

„I-am zis să nu încerce să ne umilească aşa cum a făcut cu alţi antrenori pentru că nu va reuşi. ştim ce s-a întâmplat cu alţi fotbalişti mari, ştim cum au fost daţi afară, ştim maniera de comportament, nu voiam să plec umilit”.

„Am vrut contract de la început, dar nu are nimic în comun, la acte mă refer, cu acest club. Alţii sunt patronii în acte”.

„Erau întârzieri la salarii. La mine, dacă întârziau salariile 3 luni, plecam. Aşa e normal. Jucătorii trebuie plătiţi”.

„Dacă nu înţelege, vor fi două condiţii: ori rămâne aceeaşi atmosferă, ori pleacă. Ori angajează profesionişti care să se ocupe de club, ori pleacă. La club, era o dezorganizare cruntă, nu ştia nimeni de nimic”.

„Fanii erau sătui, obosiseră şi ei, voiau ca echipa să-şi recapete identitatea”.

Mărin: "Pas lui Piţurcă, rămân cu Tăbârcă"

Naivi, majoritatea suporterilor l-ar vrea pe Piţurcă la Universitatea şi chiar i-l propun cu abnegaţie pe blog preşedintelui. Sau ar mai vrea încă un Piţurcă, deşi sunt sătui de Alex ratangiul. Şi nu pe Gină, fratele fostului selecţioner, deşi doar pentru el ar avea mititelu’ franc. Frate cu Satana s-a mai făcut şi Jiji, până a trecut puntea debutului în campionat, dar latînfundiarul a avut parai măcar de arătat pentru fostul selecţioner.

Culmea, până şi Piţurcă vrea la Craiova, chiar dacă nu recunoaşte făţiş, din colegialitate şi solidaritate cu sărmanul „Chiose”, căruia îi tremură chiloţii de când a aterizat dintre cămile a doua oară pe banca Universităţii. Piţi dă mură-n gură, dar niuiorchezul nu vrea să se prindă.

Victor Piţurcă:

„Dacă mă duc la Craiova vreau să bat Steaua şi Dinamo, pe toată lumea vreau să iau campionatul”

„Dacă Mititelu rezolva problemele cu banii, mă duceam acolo, dar nu are bani”

„Prima dată m-a ofertat Mititelu şi aş fi ales Craiova, i-am spus şi lui Gigi”

„Am suferit că a pierdut Craiova cu Brăneştiul. Şi la Craiova e un lot bun, se poate face treabă. Dacă mai vin 3-4 jucători, se pot bate la campionat”

„Chiar vorbeam cu fratele meu (Gină, n.n), era vorba de Craiova. Îmi zicea că a venit Ţicleanu şi i-am zis că nu aş vrea să preiau echipa pentru că Aurică e un prieten bun”

Ce mai vrem? Piţi s-a autoinvitat practic, aştepta doar ca Minciunelu să-i tragă un şut în posterior cu pantofii ciocaţi din piele de şarpe de booveni lui Aurică chiormaliu’. Spre disperarea lui, Mărin nu se mai poate prevala de regula prin care un tehnician nu poate antrena două echipe în acelaşi sezon, aceasta fiind înlocuită în vara aceasta. Ropotului de solicitări venite de partea suporterilor, sărăntocul care patronează Universitatea Craiova i-a venit de hac în cel mai cinic mod cu putinţă şi prin toate canalele posibile, respectiv Fiţuica Falimentară şi blogu propriu şi personal:

„Articolul din Prosport este o minciună, o invenţie, care are un singur scop: să destabilizeze situaţia de la echipă. Nu este nimic adevărat. Nu am mai vorbit cu Victor Piţurcă de peste două luni. Aurel Ţicleanu este şi va rămâne antrenorul Universităţii Craiova” scrie la dictare Spânu flocosu’.

„Ţicleanu este antrenorul Universităţii şi vă rog să-l sprijiniţi din toate puterile! Încetaţi cu schimbarea antrenorului, pentru că nu este cazul” tastează cu degetele-i unsuroase personajul din Sf. Dumitru, nambăr oan.

Apeluri greţoase

După ce ne aruncă un lasciv “Bună”, precum o fufă ieşită la agăţat, Ajică se aşează în genunchi şi ne imploră să uităm toate mizeriile lui şi să-l ajutăm cu nişte bani. Echipa lui a devenit brusc a noastră, iar “Ţicleanu şi compania”, adică “jucătorii de 70 de milioane de euro”, au acum nevoie de sprijinul unora “care doar îşi spun suporteri şi care nu s-au prins nici acum că echipa e a lui”.

Rămâne de văzut câţi dintre noi vom fi pe «Ion Oblemenco» duminică seara ca să-i încurajăm pe alb-albaştri, câţi fani vor protesta faţă de “mandatul” boovean prin absenţă sau câţi de pe stadion. Dar citind rugăminţile patetice de pe blogul săracului, ţi se face silă...



Ajică Mărin Minciunelu, 13 mai 2010:
“Simt că Dumnezeu va fi cu noi şi nu ne va lăsa să retrogradăm, nu le facem pe plac duşmanilor! N-avem probleme cu falimentul. În vară, vor reveni la echipă Wobay şi Florin Costea, vom transfera doi-trei fotbalişti şi vom fi cea mai puternică echipă din Liga I. Nici prin cap nu-mi trece să mă retrag, am jucători de 70 de milioane de euro, Universitatea e cea mai mare bogăţie a mea!”

“Suporterii adevăraţi au fost la meci, la Severin, restul doar îşi spun suporteri. A venit gaşca pro-Solomon şi a început să mă înjure. Ei nu s-au prins nici acum că echipa e a mea.”

“Nici vorbă să ne întoarcem la Craiova din vară, Craiova nu merită să aibă echipă, oamenii de acolo nu cred în ea. Jucătorii şi-au dat viaţa pe teren.”

Blogu’ lu’ preşedintele: Bună scumpilor,

Vă scriu acest mesaj profund din redacţia goală de la Niuiorc, cu lăcrimi în colţu’ ochiului maro (că amestecai de dimineaţă nişte iaurt cu bere şi-acu’ trecui pe furazolidoane) şi animat de sentimente nobile.

Deci, duminică joacă echipa noastră, Universitatea. Acu’, sanchi, e echipa noastră, că sunt hăituit de faliment, până acu’ era echipa mea şi a familiei mele şi hotăram că suporterii din Craiova nu merită să aibă echipă, că nu sunt aşea de treabă ca severinenii.

Vă implor să umpleţi stadionu’ şi să cumpăraţi cât mai multe bilete şi abonamente, ca să mai fac rost de nişte bani, că nici de motorină la autocar nu mai am. Aţi văzut în ce situaţie sunt, mi-au plecat şi ziariştii de la fiţuica mea falimentară… Ajutaţi un om oropsit!

Ar fi bine să câştigăm cu ăştia ai lu Elefantu’, dar dacă pierdem măcar să ne fure albitru’, ca să îmi fac şi eu număru’ meu de circar, mai o lacrimă la gesepeu, mai nişte jelituri la Ivanovici. Luaţi fiecare de acasă o cană cu apă şi veniţi cu ea la stadion, că am mare nevoie. La intrare spuneţi la jandarmi că e pentru nea Adi.

Vă rog din sufletul meu de pervers, chiar dacă am fost penibili cu Brăneştiu’ şi nu jucăm nimic cu mine antrenor, veniţi la meci că am mare nevoie de banii voştri! Lăsaţi dreaqu speculaţiile că le-am fi dat meciu’ sau alte aiureli şi chestiuni… de genu’ că n-avem antrenor sau n-am eu bani pentru performanţă. Acu’ e momentu’ să faceţi o infuzie de capital, că vreau să-mi iau nişte ochelari de soare noi, ăştia vechi s-au zgâriat. Plus că tre’ să-i fac şi lu’ aia mică o petrecere, că s-a făcut studentă.

Deci cu ăştia ai lu’ Buzărin nu ştiu nici io ce s-a-ntâmplat, cre’că nu ştiu. Poate nu am ales eu tactica cea mai bună... cum a spus şi secundu’ Aurică, m-a surprins Brăneştiu’. Dar aveţi încredere în mine, am acumulat şi eu experienţă, am învăţat din greşeli că nu le ştiu nici io pe toate şi acu’ mi-a venit o idee mult mai bună, cu Timişoara! Îi pregătesc o surpriză lu’ Petrovici. Vă spun eu că am ştofă de antrenor, timpu’ îmi va da dreptate.

Şi, dacă se poate, să nu mă înjuraţi deloc că am mutat echipa la Severin 7 luni doar pentru că aşa am vrut eu, ca să mai storc nişte bani şi de la ăia. Pe atunci era doar echipa mea şi făceam ce vroiam cu ea, puteam s-o duc şi la Sighetu Marmaţiei. Evident, dupe o hotărâre a Consiliului Director, din care mai face parte urmaşii la tron Gigi Aditză şi cu Găbitza.

Hai ceau!



Traducere şi adaptarea: CRAIOVASPORT

Otevistu’ Nelu flocosu’ “restructurează” falimentu’

Dezastrul financiar în care se zbate Minciunelu ia proporţii pe zi ce trece. Într-o situaţie asemănătoare cu cea a jucătorilor, care au contractele neonorate pe multe luni, sunt toţi angajaţii ospătarului. Reporterii de la fiţuica falimentară au depus în bloc plângere la Inspectoratul Teritorial de Muncă şi vor să meargă în instanţă pentru a-şi recupera banii şi a cere falimentul firmei.

Pe baricade a rămas însă unul din cei mai unsuroşi lachei ai booveanului, otevistu’ Nelu flocosu’, care la ordinul stăpânului a început să înşire în stânga şi-n dreapta minciuni despre o aşa-zisă “restructurare”. În realitate, fiţuica pe care Ajică a creat-o ca să obţină tot felul de avantaje prin şantajul diverselor personaje aflate în poziţii publice este în moarte clinică, având datorii imense.

Ziariştii nu au mai văzut o para chioară de peste şase luni, Mărin fiind se pare foarte supărat că nu au venit şi cu bani de-acasă, ca să finanţeze arma lui de propagandă. Până va găsi pe stradă alţi naivi pe care să-i păcălească să muncească pe gratis, Minciunelu şi-a suflecat mânecile de la cămaşa de manelist şi asudă la tipărirea fiţuicii, împreună cu celula de criză formată din Vlad stelistu’, valetu’ Lucică şi Nelu’ flocosu’. Acesta din urmă i-a făcut chiar o promisiune stăpânului, pentru a-şi demonstra încă o dată loialitatea. Flocosu’ a promis că în maxim 2-3 zile, colectivului redacţional i se va alătura însăşi Elodia, a cărei celebritate va dubla tirajul fiţuicii!

Ne bat şi ţăranii! Ştiinţa, umilită de o comună, pe teren neutru!

Când sunt ocazii - nu sunt goluri, când sunt goluri - nu le validează arbitrii şi când adversarii sunt de pe undeva de la ţară – jocul e execrabil. Cam acesta a fost începutul unui nou campionat al Ştiinţei sub domnia insului cu ochelari. Unul de la care nu speram mare lucru, decât poate să nu mai trecem încă un an prin emoţiile luptei la retrogradare. Un punct în trei etape este bilanţul normal prin prisma investiţiilor în echipă, chiar dacă nemeritat ţinând cont de japca arbitrilor din primele două runde.

Juveţii ne-au adus o umilinţă supremă la începutul acestui week-end, reuşind să piardă contra echipei din comuna Brăneşti, culmea – şi pe teren neutru, la Buzău. Şi doar intervenţiile lui Silvică Lung au făcut ca scorul să nu fie unul de proporţii, de parcă nu era destulă ruşine într-o asemenea înfrângere. „Chiose” Ţicleanu, cociul adus dintre cămile, şi sfătuitorul său de marcă, Sandu Tăbârcă, au conceput o tactică de vis, Universitatea fiind dominată per total de brăneşteni (brrr, numai denumirea te înfioară) singura ocazie mare a alb-albaştrilor fiind ratată de Firţulescu în a doua repriză.

Legendara Universitatea Craiova, supranumită Campioana Unei Mari Iubiri sau Craiova Maxima a fost la cheremul unei echipe de care nu a auzit nimeni până de curând despre care se ştie doar că îşi are originea într-o comună limitrofă Bucureştiului şi îl are în staff pe Alin Buzărin, fost ziarist şi suporter declarat al Universităţii Craiova. Seara zilei de vineri, 6 august 2010 a fost una dintre cele mai negre din întreaga istorie a clubului, înregistrându-se un eşec de-a dreptul degradant pentru numele, palmaresul şi suporterii Ştiinţei.

Galeria Universităţii nu l-a uitat pe patronul abject, taxându-l chiar şi în lipsă cu mesajul: „Faptele tale ne duc la trădare. Noi iubim două culori, tu o singură culoare, a dolarilor”.

Nu a fost uitat nici saltimbancul personal al booveanului, Vlăduţ spurcatu’, care şi-a primit porţia de înjurături de la fani. „Stai la club doar ca să mănânci porţiile jucătorilor! Pârâciosul lui Mititelu!” i-au strigat suporterii, conform Gsp.

Victoria Brăneşti – Universitatea Craiova 1-0

Cine este Universitatea Craiova:

-  echipa capitalei regiunii Oltenia, Craiova, oraş cu peste 300.000 de locuitori, întreaga regiune având aproximativ 2,5 milioane de locuitori, majoritatea fani ai Ştiinţei

-         de 4 ori campioană a României

-         de 6 ori câştigătoare a Cupei României

-         semifinalistă a Cupei UEFA

-         sfert finalistă a Cupei Campionilor

-         supranume: Campioana Unei Mari Iubiri, Craiova Maxima

Cine este Victoria Brăneşti:

-         a promovat prima dată în Liga a III-a acum 2 ani, după ce 40 de ani a jucat în campionatul judeţului Ilfov

-         echipa unei comune de 8.500 de locuitori

-         singura legătură cu fotbalul a Brăneştiului era fostul căpitan al lui dinamo, Cătălin Hâldan, care s-a născut în respectiva comună