Piţi, Piţi, Piţi lasă-ne... să ne bage Ajică-n B!

De ce nu îl va aduce vreodată Mărin pe Victor Piţurcă la Universitatea? Că nu are bani ştim, dar, suprinzător, nu aceasta ar fi principala problemă. Mai degrabă lipsa finanţelor este un pretext pentru a evita venirea lui Piţurcă. Minciunelu a vrut doar să se afişeze cu Piţurcă, pentru a lua ochii suporterilor, dar niciodată nu l-a ofertat cu adevărat. „Chiar dacă am fost dezamăgit după episodul Dorel Stoica, pentru Piţi am un respect deosebit, l-aş aduce oricând la Craiova”, declara booveanul înaintea meciului cu Steaua, când Piţi era sub contract.

Speriat de demisia lui Piţurcă, de afinitatea declarată a acestuia pentru Universitatea - „Cu 3-4 jucători Craiova s-ar bate la campionat” (unul ar fi rezolvat, fiindcă Dorel probabil s-ar întoarce) şi de insistenţele fanilor care şi-ar dori un antrenor adevărat pentru Ştiinţa, Mărin dă din colţ în colţ, nemaiştiind ce să inventeze pentru a nu se pune pe tapet problema instalării lui Piţurcă.

Şi totuşi, de ce nu l-ar vrea Mărin pe Piţi la Universitatea? În principal, pentru că nu ar mai fi el buricu’ pământului, s-ar transforma din păpuşar în marionetă. „Rolul patronului este să dea bani şi să nu vorbească prostii”, este dictonul sub care lucrează Piţurcă. Nu numai că ochelarofilul şi-ar pierde statutul disimulat de antrenor, dar nu ar mai călca pe la cantonament să-şi rostogolească burdihanul dezgustător pe schemele de joc. Mărin se teme că ar lăsa înăuntru „calul troian”. Practic, ar aduce lângă el un om care i-ar sufla imediat influenţa în cadrul echipei, Piţi fiind cunoscut ca un antrenor / organizator / tactician / psiholog foarte bun.  Presa, suporterii, jucătorii nu ar mai ţine cont de ceea ce „balivernează” Mărin pe blog sau aiurea şi ar considera literă de lege cuvântul lui Piţi.

Pe lângă personalitate, Piţi posedă destul cash ca să nu se compromită precum Mogoşanu, Ţicleanu, Cioroianu, Geolgău şi celelalte marionete ale sărăcelului. De fapt, am asista la o premieră mondială – ANTRENORUL AR FI MAI BOGAT DECÂT PATRONUL.

Din păcate însă, Mărin se pliază perfect pe caracterizarea făcută idolului Jiji de către Victor Piţurcă, iar declaraţiile acestuia la plecarea din ghencea sunt valabile şi pentru Ajică în orice moment, ospătarul de Booveni fiind copia în miniatură a oierului de Pipera:

„Când a văzut el 25.000 de oameni în tribună, care mă aclamau pe mine pe banii lui, a înnebunit. Ce bă io dau banii şi ăştia îmi iau apaluzele? Nu se poate, aşa gândeşte el”.

„Eu aveam nevoie să-mi fac munca într-un mod profesionist, nu aveam nevoie de banii lui. Banii pe care îi luam eu, în decursul timpului, îi readuceam la club, prin munca mea. Eu făceam totul pentru a avea linişte, pentru ca acest club să revină în prim-plan, să facă din nou performanţă. I-am zis că nu vreau să îi iau banii, ci ca să se comporte civilizat, vreau ca acest club să redevină cel de demult”.

„I-am zis să nu încerce să ne umilească aşa cum a făcut cu alţi antrenori pentru că nu va reuşi. ştim ce s-a întâmplat cu alţi fotbalişti mari, ştim cum au fost daţi afară, ştim maniera de comportament, nu voiam să plec umilit”.

„Am vrut contract de la început, dar nu are nimic în comun, la acte mă refer, cu acest club. Alţii sunt patronii în acte”.

„Erau întârzieri la salarii. La mine, dacă întârziau salariile 3 luni, plecam. Aşa e normal. Jucătorii trebuie plătiţi”.

„Dacă nu înţelege, vor fi două condiţii: ori rămâne aceeaşi atmosferă, ori pleacă. Ori angajează profesionişti care să se ocupe de club, ori pleacă. La club, era o dezorganizare cruntă, nu ştia nimeni de nimic”.

„Fanii erau sătui, obosiseră şi ei, voiau ca echipa să-şi recapete identitatea”.