Apeluri greţoase

După ce ne aruncă un lasciv “Bună”, precum o fufă ieşită la agăţat, Ajică se aşează în genunchi şi ne imploră să uităm toate mizeriile lui şi să-l ajutăm cu nişte bani. Echipa lui a devenit brusc a noastră, iar “Ţicleanu şi compania”, adică “jucătorii de 70 de milioane de euro”, au acum nevoie de sprijinul unora “care doar îşi spun suporteri şi care nu s-au prins nici acum că echipa e a lui”.

Rămâne de văzut câţi dintre noi vom fi pe «Ion Oblemenco» duminică seara ca să-i încurajăm pe alb-albaştri, câţi fani vor protesta faţă de “mandatul” boovean prin absenţă sau câţi de pe stadion. Dar citind rugăminţile patetice de pe blogul săracului, ţi se face silă...



Ajică Mărin Minciunelu, 13 mai 2010:
“Simt că Dumnezeu va fi cu noi şi nu ne va lăsa să retrogradăm, nu le facem pe plac duşmanilor! N-avem probleme cu falimentul. În vară, vor reveni la echipă Wobay şi Florin Costea, vom transfera doi-trei fotbalişti şi vom fi cea mai puternică echipă din Liga I. Nici prin cap nu-mi trece să mă retrag, am jucători de 70 de milioane de euro, Universitatea e cea mai mare bogăţie a mea!”

“Suporterii adevăraţi au fost la meci, la Severin, restul doar îşi spun suporteri. A venit gaşca pro-Solomon şi a început să mă înjure. Ei nu s-au prins nici acum că echipa e a mea.”

“Nici vorbă să ne întoarcem la Craiova din vară, Craiova nu merită să aibă echipă, oamenii de acolo nu cred în ea. Jucătorii şi-au dat viaţa pe teren.”

Blogu’ lu’ preşedintele: Bună scumpilor,

Vă scriu acest mesaj profund din redacţia goală de la Niuiorc, cu lăcrimi în colţu’ ochiului maro (că amestecai de dimineaţă nişte iaurt cu bere şi-acu’ trecui pe furazolidoane) şi animat de sentimente nobile.

Deci, duminică joacă echipa noastră, Universitatea. Acu’, sanchi, e echipa noastră, că sunt hăituit de faliment, până acu’ era echipa mea şi a familiei mele şi hotăram că suporterii din Craiova nu merită să aibă echipă, că nu sunt aşea de treabă ca severinenii.

Vă implor să umpleţi stadionu’ şi să cumpăraţi cât mai multe bilete şi abonamente, ca să mai fac rost de nişte bani, că nici de motorină la autocar nu mai am. Aţi văzut în ce situaţie sunt, mi-au plecat şi ziariştii de la fiţuica mea falimentară… Ajutaţi un om oropsit!

Ar fi bine să câştigăm cu ăştia ai lu Elefantu’, dar dacă pierdem măcar să ne fure albitru’, ca să îmi fac şi eu număru’ meu de circar, mai o lacrimă la gesepeu, mai nişte jelituri la Ivanovici. Luaţi fiecare de acasă o cană cu apă şi veniţi cu ea la stadion, că am mare nevoie. La intrare spuneţi la jandarmi că e pentru nea Adi.

Vă rog din sufletul meu de pervers, chiar dacă am fost penibili cu Brăneştiu’ şi nu jucăm nimic cu mine antrenor, veniţi la meci că am mare nevoie de banii voştri! Lăsaţi dreaqu speculaţiile că le-am fi dat meciu’ sau alte aiureli şi chestiuni… de genu’ că n-avem antrenor sau n-am eu bani pentru performanţă. Acu’ e momentu’ să faceţi o infuzie de capital, că vreau să-mi iau nişte ochelari de soare noi, ăştia vechi s-au zgâriat. Plus că tre’ să-i fac şi lu’ aia mică o petrecere, că s-a făcut studentă.

Deci cu ăştia ai lu’ Buzărin nu ştiu nici io ce s-a-ntâmplat, cre’că nu ştiu. Poate nu am ales eu tactica cea mai bună... cum a spus şi secundu’ Aurică, m-a surprins Brăneştiu’. Dar aveţi încredere în mine, am acumulat şi eu experienţă, am învăţat din greşeli că nu le ştiu nici io pe toate şi acu’ mi-a venit o idee mult mai bună, cu Timişoara! Îi pregătesc o surpriză lu’ Petrovici. Vă spun eu că am ştofă de antrenor, timpu’ îmi va da dreptate.

Şi, dacă se poate, să nu mă înjuraţi deloc că am mutat echipa la Severin 7 luni doar pentru că aşa am vrut eu, ca să mai storc nişte bani şi de la ăia. Pe atunci era doar echipa mea şi făceam ce vroiam cu ea, puteam s-o duc şi la Sighetu Marmaţiei. Evident, dupe o hotărâre a Consiliului Director, din care mai face parte urmaşii la tron Gigi Aditză şi cu Găbitza.

Hai ceau!



Traducere şi adaptarea: CRAIOVASPORT