Tiranul diabolic e pe cale să mai câştige un război cu toată lumea. Când l-a dat afară pe Piţurcă, suporterii au fost şocaţi, revoltaţi, dezgustaţi... Au încercat pe rând toate sentimentele, iar acum sunt exact aşa cum erau înainte de venirea lui Piţi: deznădăjduiţi.
Şi poate chiar mai rău: resemnaţi, pentru că dacă şi cu Victor Piţurcă s-a purtat aşa, paranoicul megaloman nu mai are leac.
Să fie clar, Victor Piţurcă nu e vreun simbol “sfânt” al Craiovei, chiar dacă poartă Ştiinţa în suflet, la fel ca şi un alt stelist devenit, Mirel Rădoi. Piţurcă a trecut pe la Craiova, dar cariera sa de fotbalist s-a consumat la o mare rivală, steaua bucureşti. Acolo Piţurcă a obţinut trofee. Pentru Piţurcă, Universitatea Craiova a însemnat însă întotdeauna prima dragoste, a tinereţii, cea care nu se uită niciodată, indiferent cât de mult ţi-ar fi oferit apoi viaţa din altă parte. Piţurcă nu e un ultras al Ştiinţei. Inevitabil, steaua are pentru el o însemnătate aparte, dar nici Universitatea Craiova nu e o echipă oarecare pentru fostul manager.
Suporterii olteni ştiu şi au conştientizat de la bun început toate aceste lucruri. Ei ştiau foarte bine cine este Victor Piţurcă atunci când au venit în număr atât de mare la primul antrenament, făcându-i fostului selecţioner o primire cum niciunde în România nu se obişnuieşte. Pentru fanii Craiovei, Piţurcă nu a însemnat simbolul acestui club. Nici nu avea cum. De ce s-au îmbulzit atunci ei ca să-şi arate suportul pentru Piţi încă din prima clipă în care acesta a revenit pe “Ion Oblemenco” în treningul alb-albastru?
Pentru profesionistul Piţurcă. Pentru antrenorul Victor Piţurcă, cel în calităţile căruia aveau încredere. Pentru stilul Victor Piţurcă, cel care nu se lasă călcat în picioare de nimeni, indiferent că se numeşte ciobanul Becali sau megalomanul rupt în cur Minciunelu. Pentru că aveau nevoie de încredere ca să-şi arate din nou iubirea. Iar garanţia că se poate schimba ceva a fost Victor Piţurcă. De asta nu au contat cele 3 înfrângeri de pe teren propriu, iar lumea a aplaudat de fiecare dată la final. Pentru că în ciuda dificultăţilor de moment, erau îndeplinite condiţiile pentru a putea spera. Aveau voie să spere, fără ca asta să pară penibil. Chiar dacă echipa era la mijlocul clasamentului, nimeni din fotbal nu-şi permitea să ia în râs Craiova, aşa cum s-a întâmplat din ziua în care managerul a fost interzis la cantonament.
Booveanul a publicat ieri nişte contracte noi pe care Găman şi Bărboianu le-ar fi semnat în ianuarie 2011. Ca să-l cităm pe Sa-muilă, nimeni “nu mai înţelege nimic”. E ca într-o luptă de stradă în care unul se dă lovit decisiv, se preface răpus, pentru ca apoi, în clipele de neatenţie ale adversarului său care-şi pierduse concentrarea, să scoată un cuţit din bocanc şi să-l înfigă în spatele oponentului.
În cazul noilor contracte ale lui Găman şi Bărboianu, dacă semnăturile lor nu sunt false, situaţia stă în felul următor: ospătarul a apelat la o tactică de o perversitate caracteristică metodelor sale. Să facem o mică radiografie a evenimentelor din partea a doua a anului 2010. În zilele în care Minciunelu căuta disperat o gură de oxigen care să-i mai amâne falimentul, râvnind la banii lui Piţurcă, noi nu credeam o iotă din bunele intenţii de care ospătarul încerca să convingă opinia publică şi deci cât mai mulţi fani. Şi o spuneam cu voce tare. Pe atunci, Mărin spunea că Piţurcă i-a dat nişte teme de făcut. Şi se pare că ospătarul, despre care noi ştiam că-i va fi imposibil să-şi facă temele, a copiat până la urmă la lucrarea de control şi tot a trecut clasa. Falitul nu a făcut rost de bani aşa cum îi promisese lui Piţurcă, dar a găsit câteva soluţii de a-l păcăli pe manager.
“Cum să fac să-l păcălesc pe Piţurcă să vină cu bani, dar şi să nu risc nimic, chiar dacă aş semna clauzele pe care el le cere?”, s-a gândit booveanul. Iar diabolicul dictator a găsit soluţia. Ştiind că Piţurcă îi ceruse 3 dezlegări în alb, el a chemat toţi jucătorii importanţi şi i-a obligat să semneze nişte contracte nedatate, în care naivii fotbalişti (şi uneori, naivitatea se plăteşte scump!) aveau trecute salarii superioare celor din acel moment. Perversul chel nu a înregistrat niciodată respectivele documente, ţinându-le în sertar pentru a le folosi doar în caz de nevoie.
Şi aşa a făcut cu cele două contracte noi, ale lui Găman şi Bărboianu, publicate acum. E mai mult decât clar că ele nu au fost semnate de toate părţile în acelaşi timp. Priviţi pixul cu care au semnat cei doi fotbalişti, care diferă ca nuanţă a pastei de restul completărilor de pe contracte, inclusiv de semnăturile lui Mărin şi a nepotului Hihel. Acesta este şi motivul pentru care nici un alt fotbalist nu şi-a depus memoriu încă, deşi salariile sunt neplătite şi oricare dintre ei ar fi îndreptăţiţ să facă acest lucru. Ei ştiu însă că Ajică va aştepta până ce comisiile îi vor declara liberi, pentru ca apoi să înregistreze noi contracte ale acestora, completând pur şi simplu data de pe noile contracte semnate de jucători “cu ochii închişi”, aşa cum îi place tiranului cu ochelari de sudor.
Mai mult decât atât, booveanul a mai inventat o şmecherie, pentru ca a treia dezlegare despre care se vorbea să nu mai poată fi folosită: a introdus dublă semnătură pe contracte, adăugând pe lângă iscălitura sa de analfabet şi semnătura nepotului Hihel, cel pe care l-a băgat la-naintare în atâtea afaceri dubioase, inclusiv în cele cu terenuri. Acest lucru se poate observa din ştampila cu cerneală aplicată cu numele celor 2, deşi pe textul contractelor semnate fără dată de fotbalişti era prevăzut un singur reprezentant al clubului.
Din păcate pentru noi toţi, e posibil ca Victor Piţurcă să-l fi subestimat pe Minciunelu, iar acesta e ultimul lucru pe care orice combatant trebuie să-l facă atunci când îl înfruntă pe boovean. Dacă perversul Mărin reuşeşte să-l anihileze şi pe Piţurcă, după ce a făcut asta cu suporterii şi spiritul Ştiinţei, nu mai e nici o speranţă. Nu suntem şi nu am fost vreodată partizanii pierderii în vreun fel a identităţii Universităţii Craiova. Dar ce vom face dacă nu vom mai scăpa de acest tiran nebun niciodată? Ce vom face dacă echipa noastră, devenită între timp echipa familiei Minciunelu, va fi condamnată mulţi ani la sărăcie şi pentru totdeauna la amatorism (pentru că indiferent dacă va face sau nu rost de creiţari, acest dement va teroriza mereu antrenorii, făcându-le echipa)? Vieţile noastre şi ale urmaşilor noştri - pentru cei care suntem mai în vârstă vor fi chinuite, în fiecare zi, cu dezamăgirea pe care ne-o provoacă acest dement doar pentru că iubim Ştiinţa.
Să fie clar, Minciunelu a spus-o în repetate rânduri: nu va vinde sau ceda niciodată această echipă, indiferent de situaţie. Nici o retrogradare în ce ligă vreţi voi nu-l va convinge pe ospătarul paranoic să-şi lase din mână jucăria. Niciodată! Indiferent că ar ajunge la puşcărie sau ar da faliment. Această titulatură pe care noi credem că o foloseşte abuziv îi va fi mereu paşaportul spre mediatizare (satisfăcându-şi astfel fetişul de paranoic) şi spre şantajarea tuturor, pentru că, nu-i aşa, a reuşit să confişte ceea ce îndrăgim noi cel mai mult...
De aceea
CRAIOVASPORT a propus acum ceva vreme ca o soluţie de rezervă să fie luată în considerare. Respectăm opinia celor care speră că Minciunelu va fi, într-o zi, înlăturat de la club. Le respectăm şi le invidiem puterea de a spera. Dar noi credem că acest lucru va fi
IMPOSIBIL! Minciunelu îi întrece în perversitate pe toţi cei care s-au perindat până acum pe la acest club. Ştim că e greu de crezut că se poate găsi un patron mai rău ca Dinel sau ca Neţoiu, dar ospătarul chel îi surclasează pe oricare dintre ei. Nici unul dintre predecesorii săi de tristă amintire nu a făcut un lucru de viaţă şi de moarte din subjugarea echipei şi păstrarea ei pe vecie ca jucărie personală.
Pentru ceilalţi, Craiova a fost doar un interes financiar de moment. Pentru ei, clubul avea un preţ, iar când situaţia s-a înrăutăţit şi presiunea oamenilor a crescut, au înţeles că trebuie să lase altuia echipa. Minciunelu nu va face asta
NICIODATĂ! Au spus-o mulţi oameni care-l cunosc prea bine. Iar decursul evenimentelor ne face să credem că singura soluţie pentru a mai scăpa vreodată de satrap e ca
Primăria să conştientizeze că fotbalul craiovean nu poate fi distrus de Minciunelu şi să-l dea afară de pe stadionul Craiovei (de pe care a fugit acum un an, pentru banii lui Gherghe de la Severin), iar instituţia Universităţii din Craiova să se trezească din somn şi să nu mai permită acestui impostor fără scrupule să-i folosească numele în scop personal.
Şi, nu în ultimul rând, speranţa noastră este ca Victor Piţurcă să-l facă pe umflat să plătească pentru tot şi ca Mitică Dragomir, cel cu care ne-am războit ani de zile, să facă dreptate şi să ne scape de acest blestem, pedepsind cu dezafilierea orice acţiune paralelă cu instanţele fotbalistice a cancerului Craiovei.
