Booveanul mimează mulţumirea şi optimismul care îi izvorăsc din suflet, şi mai-mai că l-am crede şi noi dacă nu ne-am fi dat seama în ultimii 5 ani ce-i poate pielea. Adevărul e că Mărin e un adevărat cameleon, un obsedat de propria persoană care e-n stare să facă echilibristică, riscând orice numai să fie în prim-plan.
Craiova a reuşit încă două jocuri bune, la dinamo acasă şi e clar că merita să obţină mult mai mult. Cu câţiva fotbalişti de valoare şi ceva mai experimentaţi în plus, Ştiinţa ar fi fost acum în semifinalele cupei şi ar fi măturat pe jos cu câinii în campionat. Oricum, n-a fost departe de a face asta nici în aceste condiţii. Dar actualul lot nu permite vise de mare performanţă. Ne putem amăgi, aşa cum am mai făcut-o, cu vreo victorie în faţa lui dinamo, a rapidului sau a cfr-ului, (cu steaua n-a prea fost voie până acum), cu vreun sfert de finală de cupă, dar cam atât... Chiar şi vreun tur preliminar de cupă europeană a fost un tărâm interzis.
Venit în plin sezon, Piţurcă a cam scos tot ce se putea din acest lot, cu indisponibilităţile cunoscute - acum Iliev, până acum Florin Costea, probabil cel mai bun fundaş şi respectiv atacant din România. Meci de meci, indiferent dacă pierde sau câştigă, Ştiinţa îşi “subordonează” adversarul. Piţi visează o Craiova ofensivă în faţa oricui, o “mică” diferenţă faţă de predecesorul său, mireasa Aurel, care se băga cu curu-n poartă cu Brăneştiul sau Astra. Dar care deh, e apărat de Mărin, mulţumit de pupincurismele din acea vreme, imposibile astăzi, cu un antrenor adevărat pe bancă.
Aşa că forţat de jocul echipei, preşedintele (sau reprezentantu’ acţionarilor majoritari) bate în retragere pentru moment. Vom vedea cât de sincer e nu peste mult timp, în pauza de iarnă, când va trebui să facă ce i-a promis lui Piţurcă.
