“Nu a fost seriozitate. Cred că a fost o cacealma. La nivel local există bunăvoinţă, dar nu cred că s-a dorit în acest moment aducerea echipei. Primăria nu are posibilitatea în acest moment să facă mai mult, şi-a asumat că aducă îmbunătăţirile necesare în momentul în care cadrul legal o va permite. Primăria a fost bine intenţionată era şi momentul să revină echipa, dacă se dorea asta. Adrian Mititelu mi-a cerut să fac o mediere, am crezut că se vrea readucerea echipei. A fost a doua oară când m-am implicat în acest conflict, dar a treia oară nu am s-o mai fac. Sunt un om serios şi vreau ca şi cei cu care discut să fie serioşi.
Pagina 2
Îi doresc domnului Mititelu multă baftă în manageriatul clubului şi să se întoarcă cât mai repede. Din punctul meu de vedere, Universitatea are mai mare nevoie acum de oraş decât are oraşul nevoie de Universitatea”.
Pagina 3
Ajică preşedintele:
“Ce motiv aveam eu să fac o cacealma? Nu ştiu ce contract de asociere au prezentat ei, noi nu avem aşa ceva. Păi cum puteam eu să organizez meciuri pe "Ion Oblemenco", la modul cum arată acum? Chiar dacă Viorel Duru îmi dădea voie să joc pe el aşa, apăreau după aceea probleme. Eu trebuie să emit bilet pe fiecare scaun în parte, pentru că avem turnicheţi. Cum emiteam bilete pe scaunele rupte?”
Dacă v-aţi trezit cu faţa-n pernă şi încă n-aţi râs pe ziua de azi, luaţi de-aici… parodia continuă!
Ghiţă de la Pieleşti revine în conducere.
Asta ne anunţă sec, prefăcându-se a nu sesiza ridicolul situaţiei, saitul fiţuicii speciale, altfel atât de ironică şi veninoasă atunci când ordonă stăpânul. Marioneta booveană nu fusese oricum plecată niciunde, ea doar spunea mecanic replicile comandate de Ajică. Încercând să motiveze penibilul, ediţia limitată ne spune că Ghiţă a luat greaua hotărâre de a reveni la club, în urma unor scene emoţionante. Se pare că toată lumea, de la preşedintele Mărin şi până la antrenori, l-au implorat pe profesionist să renunţe la intenţia sa.
Chiar şi fotbaliştii l-au contactat pe versatul conducător, anunţându-l că dacă-şi dă demisia se gândesc serios să se lase de fotbal. Mai mult, sursele CRAIOVASPORT au dezvăluit că însuşi Barack Obama, care se pare că este fan al Ştiinţei, l-a contactat pe omul de fotbal (după ce în prealabil ceruse numărul său de telefon la secretariatul clubului), pentru a-şi exprima susţinerea faţă de acesta. Abia la insistenţele americanului, distinsul Ghiţă a cedat şi si-a dat acordul de a continua în conducerea puternicei grupări severinene.
Din păcate, de ceea ce m-am temut nu am scăpat. Cu amărăciune, constat că nu prea aţi pus botu’ la vrăjeala mea, aşa că mai vomitai ceva aici, la mine pe blog. Nu m-am gândit vreodată că inventivităţile mele nu o să mai funcţioneze, aşa că sunt tot mai şucărit şi mai panicat. Spun panicat, deoarece sunt convins că o să vină vremuri grele pentru mine. Poate o să intru şi în vrie.
Eu am sperat că dacă mai pun la cale o cacialma, una de-aia în stilu’ meu, vă rezolv. Da’ voi nu vreţi deloc să fiţi supuşi, pe zi ce trece sunteţi tot mai obraznici, nu mai aveţi repect faţă de Zeul vostru, care sunt io, pe persoana fizică.
Acuma nu mai am ce să fac, merg în continuare aşa, că oricum sunt falit. Singura mea şansă e să încerc să manipulez în continuare pe cât mai mulţi dintre voi. Deci fiţi atenţi aicişa ce vă spune preşedintele vostru:
Oamenii care sunt în spatele acestei decizii (adică io cu argaţii mei), s-au gândit că exilarea Universităţii Craiova e singura cale de a mai stoarce de undeva nişte bani şi a nu declara oficial falimentul. N-am avut încotro şi a trebuit să iau această decizie ruşinoasă, spusă cu zâmbetul pe buze sub cunoscuta titulatură „Ne pare rău, dar nu se poate, nu ne înţelegem cu primăria vremelnică”.
Datorită acestui brend, oraşul nostru era cunoscut în întreaga lume. Acum, de când am pus eu laba pe el, acest nume nu mai înseamnă aproape nimic, toată lumea ne ironizează şi ne compătimeşte. E ruşinos pentru un oraş cunoscut sub denumirea de Cetatea Banilor, să nu-mi dea şi mie acolo… câteva bulioane de coco. Bulangii, dă-i dreaqu, parcă moare dacă dă şi ei ceva acoloşa! Zici că are ariciu-n buzunare vremelnicii… Şi vă mai spun o chestiune: ştiţi de ce oraşul Craiova a devenit cel mai simpatizat oraş din România în anii ’80? Vă spun eu, pentru că ştiau că peste vreo 25 de ani o să fiu eu patron, o să iau echipa ca să împărăţesc peste brend împreună cu familia mea de manelişti. Deci io aşa cred, altfel nu îmi explic de ce, că numai eu pot să fiu atât de iubit de oameni.
Mie îmi vin aşa în cap multe minciuni pe care să vi le spun, însă de multe ori am impresia că nici nu prea are cine să mă audă. În afară de blogul meu, unde îmi dau singur mii de mesaje şi le cenzurez pe cele care vin de la voi, peste tot mă contestaţi şi îmi adresaţi cuvinte de ocară.
Trăiesc cu speranţa că, deşi uneori lupta pare extrem de uriaşă, voi reuşi să ajung la liman. E la Severin un liman, pe lângă Dunăre şi mă aşteaptă Gherghe cu “caşu”, eu trebuie doar să fur brendu’ şi să-l duc acolo. Să ştiţi că mie îmi plac formulările astea bombastice, ca să vă conving, chiar dacă adjectivul URIAŞ nu are grade de comparaţie, aşa că formularea “extrem de uriaşă” este un pleonasm înfiorător, care dă măsura analfabetismului meu…
Ştiu, povara este foarte grea, mai ales când eşti falit ca mine, piedicile sunt din ce în ce mai mari şi mai numeroase, mai ales salariile jucătorilor... Dar simt că cineva (mânca-mi-aţi cacofonia mea de cocalar repetent) acolo sus ne iubeşte, şi aici mă refer la idolu’ Gigi, chiar dacă mă face cum îi vine la gură când se mai şucăre el pe mine că nu sunt cuminte. Într-o zi va ieşi soarele şi pe strada noastră, care momentan duce la Severin, că acoloşa l-am găsit pe fraieru de Gherghe să-l prostesc.
Noapte bună, Craiova, oriunde te-ai afla,sper că aţi pus botu’ la vomitătura mea!
În ciuda faptului că a fost pusă într-o situaţie cel puţin ciudată, dacă nu umilitoare, aceea de a i se impune condiţii de către un văcar analfabet, Primăria Craiovei a dat curs cacealmalei lui Ajică şi chiar a acceptat TOATE condiţiile acestuia. Din dragoste pentru Universitatea Craiova autorităţile au fost de acord, într-o situaţie de criză, să preia din cheltuielile clubului, chiar dacă acesta aparţine „de drept” familiei boovene şi va fi lăsat moştenire progeniturii Aditză junior, după cum în repetate rânduri a menţionat părintele său.
Cerinţele lui Mărin, răspunsurile Primăriei şi comentariile CRAIOVASPORT
1. a) – contract pe termen nelimitat / Primăria a acceptat să-i concesioneze stadionul pe 10 ani, fiindcă acesta era termenul legal.
CRAIOVASPORT: Condiţia era aberantă şi perfidă, iar răspunsul Primăriei, mai mult decât îngăduitor. Ar fi însemnat alţi 10 ani lipsiţi de glorie sub dominaţie ajiciană pe „Ion Oblemenco”. După ce şi-a agăţat la ochelari un club istoric şi extrem de iubit, Mărin dorea să-şi însuşească şi stadionul „pe termen nelimitat”
b) – Chirie lunară de 1 euro pe lună, deci 12 euro anual / Primăria a propus o chirie de 3.000 de euro anual, circa 120 de milioane de lei vechi pe an.
CRAIOVASPORT: Condiţie exagerată, răspuns corect. O chirie de 120 de milioane pentru un asemenea complex nu este mare nici dacă se plăteşte lunar, 10 MILIOANE pe lună fiind o sumă modică pentru un club respectabil chiar şi din liga secundă. Spre exemplu, Steaua plăteşte Mapn nu mai puţin de 1 MILIARD pe lună pentru folosirea arenei din Ghencea.
c) - Garantarea prin contract că chiriaşul nu mai plăteşte altă taxă sau impozit / Propunere acceptată de Primărie.
CRAIOVASPORT: Condiţie aberantă, răspuns aberant. Toată populaţia este obligată să plătească taxe, de ce ar fi exonerat Mărin de la Booveni? Doar nu i s-a cerut să plătească pentru chelie, ochelari şi burtă!
d) - suportarea de către Consiliul Local a utilităţilor (apă, canal, curent), precum şi paza de noapte / Primăria a acceptat, cu condiţia ca acestea să fie plătite dintr-un mic procent primit din biletele de intrare la meci sau din alte activităţi comerciale desfăşurate pe „Ion Oblemenco” la meciuri.
CRAIOVASPORT: Condiţie acceptabilă în anumite condiţii, precum cele propuse de Primărie. Oricum, orice concesie făcută de municipalitate ar trebui condiţionată de performanţă, de asumarea unui minim de performanţă din partea lui Ajică.
2. a) - 27.000 de scaune noi, schimbate până cel mai târziu la 30 octombrie 2010 / Primăria a acceptat, însă doar ca termenul să fie amânat până anul viitor, pentru anul acesta investiţiile majore nefiind posibile prin ordonanţă de guvern.
CRAIOVASPORT: Condiţie îndreptăţită, răspuns realist, ţinând cont de legile în vigoare.
b) - Repararea şi salubrizarea toaletelor publice de la stadion până la 30 septembrie 2010 / Primăria şi-a asumat această răspundere.
CRAIOVASPORT: Condiţie bună, răspuns corect.
c) - Repararea gradenelor de acces până cel mai târziu la 30 noiembrie 2010 / Primăria a fost de acord cu propunerea.
CRAIOVASPORT: Condiţie realistă, răspuns corect.
d) - Schimbarea tabelei de marcaj cu una de înaltă performanţă până cel mai târziu la 15 martie 2011 / Primăria a acceptat propunerea, urmând să o includă în bugetul pentru anul viitor.
CRAIOVASPORT: Condiţie realistă, răspuns corect.
e) - Schimbarea gardului exterior de la stadion până cel mai târziu la 15 martie 2011 / Primăria a acceptat propunerea şi chiar intenţiona să o rezolve chiar de anul acesta.
3. Asumarea de către Consiliul Local a obligaţiei ca primăria să asigure o zi pe săptămână personal din cadrul regiilor pe care le administrează pentru întreţinerea şi curăţenia stadionului / Primăria a fost de acord.
CRAIOVASPORT: Condiţie realistă, chiar dacă niciun chiriaş nu cheamă proprietarul să îi facă ordine în camerele de care se foloseşte. Este totuşi vorba de întreţinerea arenei care aparţine Primăriei şi de confortul publicului. Răspuns corect.
4. Organizarea unui referendum până cel mai târziu la 31 decembrie 2010 în care cetăţenii municipiului Craiova să fie consultaţi cu privire dacă este necesar sau nu ca, pe actualul stadion Ion Oblemenco, sa se construiască unul nou, pe termen mediu de maxim trei ani de la data organizării referendumului, după modelul celui din oraşul Cluj Napoca / Primăria a fost de acord.
CRAIOVASPORT: Condiţie acceptabilă într-un anumit context, răspuns diplomat. Ajică ar fi mizat la un eventual referendum pe votul pro al suporterilor şi pe absenţa celor pe care nu-i interesează. Discuţia este mai complexă aici. Totuşi, în cazul construirii unei noi arene, un proiect indicat de altfel, ar trebui puse fără excepţie condiţii de performanţă, ori acolo ar trebui să evolueze echipa oraşului, aflată sub patronajul Primăriei.
Declaraţii după întrevedere:
Corneliu Andrei Stroe, reprezentantul clubului Universitatea:
„Reprezentanţii primăriei au demonstrat o totală deschidere faţă de solicitările Universităţii, dar legislaţia actuală nu le permite să le rezolve în totalitate. Nu am sesizat vreo rea-credinţă din partea primăriei”.
Ciri Mayer, reprezentantul Primăriei şi unul dintre interpreţii consacraţi ai „Cântecului pentru Oltenia”:
„Există o ordonanţă care interzice investiţiile până la 1 ianuarie 2011, dar ele pot fi făcute pe parcursul anului viitor. Reprezentanţii clubului nu ştiau asta, au înţeles-o. Nici o solicitare nu a fost exagerată, numai că realizarea întâmpină dificultăţi, dacă nu chiar imposibilităţi. Disponibilitatea primăriei este totală. Este hotărârea lui. Ce să facem? Nici nu ne aşteptam la altceva. Refuz să dau o interpretare. Un mare semn de întrebare este că a făcut această solicitare târziu. În afară de solicitarea cu scaunele şi tabela, care şi ele au fost acceptate sub rezerva timpului, toate celelalte au fost acceptate. Se întocmise şi un contract de asociere pe baza celui de la Severin ce urma să fie discutat în şedinţa de consiliu de mâine. Prin acest contract asiguram şi transportul, şi paza arbitrilor”.
Comunicatul lui Mărin, dictat lu’ Vlad stelistu’:
„În urma întâlnirii de astăzi, de la sediul Primăriei Craiova, cu dezamăgire am constatat că Primăria Municipiului Craiova nu poate satisface decât o foarte mică parte din doleanţele clubului nostru. În afara de cuvintele frumoase şi expresia “vrem, dar nu putem”, s-a confirmat a “n” oară că Universitatea Craiova are uşa-nchisă în Primăria Craiova. Chiar dacă declarativ unii dintre reprezentaţii forului local au vorbit foarte frumos, când s-a pus în discuţie realizarea unor obiective minim necesare pentru desfăşurarea activităţilor pe Stadionul “Ion Oblemenco”, ne-am lovit de “nu se poate”. Aşa stând lucrurile, cu mare părere de rău, calea noastră în pribegie îşi va continua cursul”
Aşa cum anticipam (nu e o laudă de sine, chiar nu era prea greu de bănuit), Minciunelu a vrut să ne facă o nouă farsă, ca să se disculpe în faţa suporterilor tot mai scârbiţi şi mai indiferenţi. Şi, când domnii profesionişti ai echipei severinene bifau finalul comediei puse la cale de Ajică, adică dădeau programatele interviuri în care îşi exprimau dezamăgirea faţă de tot ce e vremelnic pe lumea asta, ce să vezi: printre ziarişti, unul mai colţos, rebel din fire, îşi permise să pună o întrebare. Una neprogramată.
Impertinenţa nefericitului a provocat reacţia spontană a valetului şef Lucică. Cu ochii bulbucaţi, paiaţa a sărit imediat, considerând că venerabilul Stroe (între noi fie vorba, aterizat ca musca-n lapte în mijlocul manevrei boovene) nu e destul de “incisiv”.
Culmea penibilului, ca să-i ia apărarea stăpânului, un alt personaj s-a năpustit şi el, mai ceva ca însuşi valetu’, pe sărmanul intrus care ameninţa să le strice scenariul dialogului “ad-hoc”. Aşa că, pentru a menţine ridicat nivelul intelectual al discuţiei, slugoiul a luat în gură un... falus!
Ghiciţi personajul care înjură în incinta Primăriei şi uraţi-i... poftă bună!