Cum şi-a petrecut Mărin sfârşitul lunii ...martie

Sfârşitul lui martie a fost unul nefericit pentru Ajică. Campionatul s-a oprit ca să facă loc ruşinii naţionale, în regia băiatului lui nea Mircea şahtioru’. Aşa că în centrul spectacolului televiziunilor de sport a trecut băiatul lui tata, Mutu, Florescu şi luxemburghejii. Lumea a uitat pentru câteva zile de Minciunelu, ceea ce l-a dereglat total pe circar, care nu poate funcţiona fără injecţia cu mediatizare. Chiar şi Alinutza l-a refuzat, anunţându-l că ţine post şi nu mai pune carne-n gură săptămâna asta.

Telefonul nu mai sună. Minciunelu se uită la el de ore bune şi afurisita de maşinărie din plastic şi aliaj de metal nu scoate nici un sunet. De obicei începea cu o bucată din “Suparat sînt Doamne, iarăşi, supărat…”, evident pe vocea inconfundabilă a marelui artist şi om de cultură Adi de la Vâlcea, doar că uneori Mărin mai merge pe la emisiuni şi atunci pune cântecele lui Tudor Gheorghe, Penişoară sau Ciry Maier. Dă bine să o arzi înfocat şi el a priceput de mult asta.

Ajică fierbe. Se plimbă fără noimă prin biroul de la Niuiorc, în care uneori o mai subordonează pe Alinutza. Pe plasma agăţată pe perete rulează diverse emisiuni, când la digi, când la sport.ro, când la gesepeu. În funcţie de cum comută cancelarul, care nu-ndrăzneşte însă să spună ceva, de teamă că-n orice clipă nervii împăratului chel s-ar putea revărsa asupra sa.

“Despre evoluţia spumoasă a naţionalei vom încerca să discutăm şi cu domnul...” se aude vocea lui Sa-muilă. Mărin tresare şi, cu sufletul la gură, se opreşte din mers. Scoate chiar şi degetul din cur. “...domnul Gigi Becali”, vine răspunsul crud al maimuţoiului savuros. Cuvintele gesepistului cad ca o secure peste speranţele lui Mărin.

“Totu’ e-n zadar...”, se gândeşte booveanul. Înainte îl mai băga şi pe el lumea-n seamă. “Realizatorii” (ce pompos sună) îl sunau cât e ziua de lungă, Deneaul îl intercepta şi era şi el în centrul atenţiei. La Capatos a fost, la promotoarea Ciuhulescu aşişderea, ce mai vreţi? Dacă a dat Becali declaraţii la Deneau, nu putea lipsi nici el. Ca martie din post. Ce, el nu e vedetă, să-i asculte procurorii telefonu’? Ospătarul mai avea puţin şi apărea şi-n cablogramele Wikileaks...

Dar acum, disperarea l-a cuprins. Exasperat de tocşoaele legate de cel mai la modă subiect al televiziunilor de ştiri şi nu numai, Mărin a strigat la Roşcaca:
“Cancelare, ia sună acoloşa la Uichilix şi vezi io de ce nu apar în telegramele ălea?”

Sărmanul stelist deschise rapid computerul şi încercă să gugălească ceva pe această temă, dar fără succes.
“Şefu’, am încercat, da’ nu pot să dau de ei… ăştea e andărcavăr”.

“Bă cancelare bă… păi de ce te-am adus io aici bă, mânca-ţ-aş pula ta? Era mai bun valetu’ Lucică ca tine… dacă până mâine nu dai de ei, îi dau telefon şi-l chem înapoi şi pe tine te pun pe liber”.

“Da Şefu’, am înţeles pupa-v-aş tălpile!”, răspunse panicat cancelaru’.

Ca să nu fie aruncat în stradă, moldoveanul ciorbar a pus în practică o cacealma a doua zi.
“Şefu’, am vorbit cu ăia, le-am solicitat şi o poziţie oficială, da’ cică ei nu a auzit de dumneavostră…”

“Cine bă… de mine? Pă’ cine sînt aia bă? S-a umflat şi uichilicşii ăştia… Ia dă-mi să vorbesc io cu ei!”

Cancelaru’ ridică receptorul telefonului fix şi formă un număr, după care dispăru rapid din încăpere.
“Alooo, bă Uichilix bă, mânca-v-aş pula voastră, pe mine de ce nu mă băgarăţ bă-n cardiogramele ălea, de vorbesc ăştea de ele de 3 zile? …Tradu Hihele!”

“Pliz spic inchliş mistăr Mărin”, se auzi o voce în telefon. Roşcaca se dusese în veceu şi, cu accentul său de moldovean, încerca să încropească ceva în limba lui Şexpir şi să-şi prelungească şederea în Craiova.

Mare poliglot, nepotul ospătarului porni năvalnic într-un dialog cu misteriosul interlocutor, traducându-le străinilor ce spunea Ajică:
“Hey Uichilix, let me eat your cock first of all…”

__________________________________________________

Şi tocmai când părea că nimic nu-l mai poate scăpa de anonimat, cineva de la sport.ro s-a gândit şi la Minciunelu. Iar Mărin s-a întrecut pe sine. El n-are bani de mâncare (l-a scos Becali din foame cu transferul lui Mimi Costea), dar vorbeşte despre ce ar trebui făcut cu fotbalul românesc.
Ospătarul a dat sfaturi pentru toată lumea, a spus ce trebuie făcut şi a şi numit noul antrenor al naţionalei, în persoana dujmanului răuvoitor Victor Piţurcă. Motivul pentru care Mărin s-a transformat în impresarul lui Piţi şi-l propune obsedant peste tot e simplu: el speră că dacă Piţi ar merge în ghencea sau la Mogoşoia, tehnicianul ar fi prea ocupat ca să-i mai ceară milioanele, mai ales că şi statutul de antrenor/selecţioner nu s-ar prea potrivi cu cel de parte implicată în litigiul cu Mărin.

__________________________________________________

Aşa şi-a petrecut Ajică zilele premergătoare umilinţei din Regie. Dar meciul cu Sportul l-a readus în prim-plan. Echipa familiei sale a fost luată la mişto de retrogradaţii lui Şiman, readucându-l însă pe Minciunelu în vizorul televiziunilor. Doar că într-o postură puţin mai nasoală, cu mănunchiul de suporteri din bucureşti înjurându-l cu patimă sâmbătă după-amiaza. Cu deştiu-n cur şi telefonul la ureche, Ajică a acceptat să facă imediat turul televiziunilor, evident jucând rolul de preşedinte afectat şi posomorât, care suferă enorm că nu a nimerit tactica nici de data asta.

Agramatul megaloman a bifat şi-n weekendul ăsta circul TV, unde evident că pentru evoluţiile penibile ale lui FC Booveni a aruncat vina pe Piţurcă, pe “linşeaju’ mediatic” (a învăţat de curând expresia şi e foarte mândru) şi pe suporterii care l-ar fi înjurat pe Dilevski sau ceva…

După ce a terminat cu samulilii, Mărin a intrat în birou (până atunci vorbise din parcarea de la Niuiorc, păzit de Petrică şi văru’ Lubeniţă). A trecut la problemele serioase, încercând să revergoreze valoroasa echipă a familiei sale. Cum lumea îl urăşte din ce în ce mai tare, Ajică trebuie să scoată în faţă un ţap ispăşitor de urgenţă. Şi cine putea fi acela, dacă nu alenatorul pe care l-a batjocorit cum a vrut?

Ca să continue circul, Mărin are însă nevoie de o nouă paiaţă pe care s-o trimită pe bancă după ce-i face echipa şi i-o dă pe foaie. Aşa că personajul cel mai nimerit pare a fi nimeni altul decât… Regheeeee!!!

Când telefonul soţului impresarei a sunat, Laurel a răspuns într-o clipită, cu vocea sa ascuţită, de parcă l-ar strânge cineva cu menghina de coaie:
“Sealut Eadi!”

“Bă Reghe, am nevoie de tine…”

“Eadi, dar se ştii că nu mai am bani deloc cheş, că mi i-a luat Ana pe toţi şi i-a dat lu’ Cherida Zăvoranca, că cică are aia nevoie pentru procesu’ cu magraonu’ de Pepe…”

“Bă băiatule, pă’ tu eşti mâna mea dreaptă… Stai liniştit că acu’ am de parizer, me-a virat ceva Gigi săptămâna trecută. Da’ am nevoie de tine să stai pe bancă. Echipa o fac io, tu nu trebuie decât să vorbeşti la televizor, îl mai ajuţi şi tu pe Aurel, că s-a pus ăştia cu linşeaju’ mediatic pe el”.

“Pei Eadi, am văzut că Nicolo nu-şi dă demisia... Eu sînt profesionist, nu pot se vin peste el, vreau se-mi feac meseria, se feac echipa...”

“Lasă bă tu meseria, că nu faci nici o echipă, n-ai prerogative! Pă’ ce, tu te comporţi ca un patron? 
...Cu macaronaru’ rezolv io, îl beştelesc prin presă câteva zile ca să-şi dea el demisia, să nu-i mai dau banii din contract. Bă Reghe, eu am aşea o idee, ca o premoniţie aşea, că tu o să mă scoţi din căcat”.

“Eadi, ştii că eu sînt omu’ tău de-ncredere. Doar se nu-mi mai ceri bani, că me bate Ana dacă afle că ţi-am dat iar…”

“Bă băiatule, lasă ăştea, că acia nu e vorba de bani. Da’ trebuie să faci şi tu un sacrificiu dacă vrei să antrenezi brendu’...”

“Da Eadi, cum se nu… ce vrei se fac?”

“Bă Reghe, trebuie să-i mobilizăm cumva pe-ăştea. Văru-meu Lubeniţă, că-l ştii, ăla de vorbeşte fluient 5 limbi străine şi are 3 doctorate, me-a deşchis ochii: bă, trebuie să le oferim o recompensă!
Aşea că ce te rog io pe tine e să vorbeşti tu cu nevastă-ta şi să le-arate ţâţele dacă câştigă meciurile. Io sînt tăbăcit, da’ Costea cu ăştea când o vedea bidoanele lu’ Prodanca mănâncă pământu’, îi bagă la 3,80 pe toţi”.

“Eaadiii, cum îţi permiţi? Eu nu fac aşa ceva, vrei se me bate Ana cu poşeta-n cap, se-mi strice freza?”

“Bă băiatule, mânca-ţ-aş pula ta, nici tu nu eşti ce credeam io că eşti... Pă’ de-asta te sunai bă io, să mă iei cu chestiuni de-ăştea de formă? Pă’ tu vrei s-ajungi antrenor sau nu? Dacă Prodanca nu scoate pepenii la băieţi, n-ai nici o şeansă...”