Bună, 2011!

Ca să-i mai îmbuneze, Mărin a vrut să le facă un cadou de final de an suporterilor Ştiinţei. Şi pentru că performanţe nu le poate oferi, booveanul a apelat la inventitatea sa recunoscută şi cu care el însuşi se lăuda. După modelul echipei de handbal Oltchim şi al multor cluburi sportive din Ieuropa, Ajică s-a gândit să spargă topurile cu nişte postere-calendare speciale.

Chiar dacă fanii ar fi vrut ca acestea să fie cu actorii principali ai jocului de fotbal, adică ăia care dau cu picioru-n băşică şi eventual cu cociu’ Piţurcă, Mărin nu s-a împiedicat de acest mic amănunt şi a schimbat puţin regia. A sunat adunarea Brigăzii Diverse şi împreună au participat la un şuting.

În spiritul deontologiei blogăristice, CRAIOVASPORT transmite către suporteri mesajul lui Mărin Ajică. Aceasta este poza de grup a clanului Minciunelu, poster pe care suntem convinşi că toţi adolescenţii îndrăgostiţi de Ştiinţa şi-l vor lipi cu multă mândrie pe pereţii din dormitor, făcându-i loc lângă cel cu Lady Gaga. Chiar şi maneliştii i-ar putea face loc între afişele cu distinşii Guţă şi Copilu’ Minune, pentru că Ajică merită onoarea. Salam poate să mai aştepte sau poate fi mutat pe uşa de la baie.

Hai ceau, la mulţi ani lu’ toţi inadecvaţii!

FC Minciunelu Booveni

Rându’ de sus:
administratoru’ de legat

Rându’ de jos, dinspre stânga înspre dreapta:
cancelaru’, pitzipoanca Găbitza, reprezentantu’ acţionarilor majoritari, consoarta Lenuţa cu cocalaru’ Gigy în braţe, valetu’ şi flocosu’

Pe plazmă:
videoceat cu Borhot de la antipoji, conectat prin webcam ca să nu rateze momentul

În lateral:
vampiroaica Alinutza, care le-a făcut o aroganţă şi s-a infiltrat în poză în ultima clipă, exact când fotograful se pregătea să imortalizeze familia Adams.

Interviu INCLUSIV cu secretara: Alinutza “ja hallitus pula”...

Acum, când unii numără orele care au mai rămas din 2010, iar “journaliştii” plini de deontologie dau lupte grele pentru interviuri în exclusivitate cu personalităţi sau personaje din lumea fotbalului, CRAIOVASPORT vă prezintă un interviu inclusiv cu cea mai misterioasă persoană din anturajul lui Minciunelu: femeia din umbra marelui nostru reprezentant al acţionarilor majoritari. Un fel de Elena Lupescu, în variantă booveană.

Fată de la ţară, săteanca Alinutza s-a emancipat de când Ajică a selecţionat-o. Şi-a schimbat lookul, adoptând stilul “piţipoancă urbană”, pământul de sub unghii fiind de acum doar o amintire pentru ea.

Cât despre expresia “Alinutza ja hallitus pula”, înainte ca delicata secretară să ne acuze de vulgaritate, trebuie să-i explicăm faptul că aceasta este o formulare în limba finlandeză, care se traduce prin “Alinutza şi criza guvernului”. Nu este o răutate, am vrut doar să-i arătăm ibovnicei boovene că şi noi suntem poligloţi. Pentru că despre asta este vorba în relaţia dintre cei doi înamoraţi: criza care l-a sărăcit pe amorezul Ajică a afectat-o teribil şi pe secretară.

Citiţi mai jos interviul acordat în inclusivitate de bomba de la Niuiorc.


Bună Alinutza, te deranjăm cu câteva întrebări din partea CRAIOVASPORT...
Da mey, da’ spuneţi repede că mă grăbesc!

Eşti o fată foarte ocupată...
Dea! Şi ce, sînteţi invidioşi pe mine? Dacă sînt căutată, ăsta e talentu’ meu, ce să fac dacă am valoare...?

Vorbeşte-ne puţin despre tine. Cum te-ai descrie în câteva cuvinte?
Deci în primu’ rând ieu sînt foarte modestă şi nu pot ca să mă laud aicea la voi că nu este frumos. Da’ multe dujmance e invidioase pe mine că sînt frumoasă şi deşteaptă şi sexy. Dă-le-n puii mei, că ieu mi-am făcut singură un drum în viaţă fără ca să mă ajute nimenea şi acuma am ajuns celebră.

De ce e atât de important să ajungi celebră?
Celebră e important ca să ajungi că lumea te apreciează şi eşti cunoscută. Pe mine mă apreciează mulţi băeţi şmecheri de şmecheri, care are numai cuvinte de laudă despre mine.

Ce ţi-ar plăcea să faci în viaţă?
Deci în primu’ rând mie mi-ar place ca să salvez balenele şi să nu mai fie poluare pe pământ şi să fie toată lumea dupe globu’ pământesc fericită.

Minunat... Care este cea mai mare pasiune a ta?
Cel mai mult îmi place mai multe lucruri. În primu’ rând io ador ca să fac cumpărături şi să îmi cumpăr orice, pentru că de-asta să ştie lumea că am valoare ca să fiu în trend. Şi în primu’ rând îmi place foarte mult giografia şi de-aia îmi place şi un oraşi din Croaţia, da’ mi-e târşeală să spun...

Care dintre ele? Split? Zagreb?
Nu mey, ăştea e minciună. E unu’ cel mai superb dintre toate, care mie îmi place aşea...

Pu... ?
Daaa, daa, ăla! Hi hi!

Păi să-i spunem pe nume, că nu e o nici o ruşine, acesta e numele oraşului… Îţi place Pula?
Da, mie îmi place ăă …, foarte mult! Tot timpu’ o vizitez.

Se poate spune că eşti “addicted to Pula”...
Deci ieream sigură că dacă vă spun faceţi caterincă de mine... Nu mai mă înjuraţi în alte limbi străine că ştiu şi ieu ce-nseamnă când traduci!

OK... să întrebăm altfel: în afară de geografie ce îţi mai place?
Deci îmi place multe materii, ca de egzemplu zoologie.

Extraordinar... eşti cu adevărat o femeie interesantă...
Deaaa, sunt cea mai interesantă ieu... (zâmbeşte superior cu subînţeles). Cel mai mult la zoologie îmi plac să studiez animalele şi mai ales vacile, că îmi place laptele, că şi Măry a fost văcar când erea mic. Mie îmi place mult ca să sug... direct de la ţâţă.

Naughty girl! Să trecem puţin în latura sentimentală. Cum te înţelegi cu Măry?
Deci nu mai mă prea înţeleg aşea bine că a intervenit nişte probleme la mijloc. Am nişte nevoi care iel nu prea mai mi le satisface, care este legate de natură financiară. Da’ ieu i-am spus lu’ Ajică că dacă nu face rost de bani ne despărţim.

Acum îi spui Ajică, până acum i-ai spus Măry...
Deci ieu când mă inervez pe iel îi zic Ajică, ca să ştie că sînt inervată pe iel!

Aha… Dar nu înţeleg… când exista iubire banii nu ar trebui să mai conteze…
Da, când egzistă iubire e mişto da’ ieu sînt o fire aşea mai filantroapă şi vreau ca să facă rost de bani că îmi trebuie ca să… ajut săracii şi să donez la biserici şi la azile de copii şi de bătrâni…

Incredibil… Eşti un fel de Angelina Jolie…
Da, da, sînt un fel de Angelina Gioli! Mă faceţi să mă înroşesc… iete, mi s-a înroşit urechile.

Dar ce te-a atras la Măry? Tu eşti o fire foarte sensibilă, iar el un personaj detestat de suporteri.
Deci suporterii nu are de ce să-l testeze, ce e poponari? Nici femeile nu are de ce să-l testeze, să îl lase în pace că ieu l-am testat şi pot să le spun nu pierde nimic. Şi acuma ie cu mine şi nu mai mă înşeală decât cu Lenuţa... Deci nu ştiu ce vrea să mai îl testeze suporterii, că Măry a arătat că e jmecher cu ce a realizat. Crecă iei e invidioşi pe iel că ie nambăr oan! De fapt pe primele trei locuri ie numai iel, ie oan-ciu-fri!

Hm… dar te pricepi şi la limbi străine. Eşti o fată mobilată.
Mey nu mai mă faceţi limbistă că vă-njur! Şi mobilă să ştiţi că am mobilă mai mişto ca voi că mi-a cumpărat Măry că mă iubeşte! Sîc!

Îţi cumpără multe lucruri?
Deci nu vreau ca să vorbesc despre acest subiect, că şi aşea mă invidiază toate fufele din oraşi. Următoarea întrebare!

Am înţeles, nu vrei să ai concurenţă. Dar voi cum vă întâlniţi, cum...
Deci nu comentez, ăştea e intimităţile noastre, nu mai vă băgaţi voi!

Cei din Brigada Diverse îţi spun „vampiroaica”...
Deci ăia e nişte proşti în primu’ rând! În loc să îmi mulţumească că îl eliberez pe Măry de tensiune şi e mai relaxat, aşea că nu mai îi badjocoreşte aşea rău, iei e invidioşi pe mine că sînt favorita lui. Ieu nu îi suport, că zice de mine că îi sug toată… energia şi nu mai are energie ca să se lupte cu Piţurcă şi să îi pună pe iei înapoi la echipa de fodbal.

Fotbalul îţi place? Urmăreşti meciurile din tribuna oficială... chiar de la masa presei. Vii în calitate de specialist?
Deci în primu’ rând mie nu îmi place aşea de mult fodbalu’, da’ voi n-aţi văzut câtă lume vine acoloşa? E foarte superb ca să mă vadă lumea că ce geantă mişto am şi ce bunăciune sînt.

Îţi mulţumim pentru amabilitate şi sinceritate. Ajică ştie că ne-ai acordat acest interviu?
Deci iel nu ştie, că ie supărat pe voi şi nu mă lasă ca să vorbesc cu voi, că sînteţi răuvoitori. Şi vreau ca să vă rog ca să nu mai spuneţi rele despre iel, că pe urmă se inervează şi ieu trebuie să muncesc ca proasta ca să-l destind. Că iel trebuie să fie odicnit, că se pregăteşte o zi întreagă ca să dea câte un interviu acoloşa la domnu’ Sa-muilă la televizor.

APEL către PRIMĂRIE, PIŢURCĂ, SUPORTERI: Eliberaţi Ştiinţa de sub tirania booveanului!

Echipa noastră trăieşte în aceste luni o nouă etapă de o importanţă extremă în istoria sa. Tiranul care a pus labele sale unsuroase pe acest club pune în practică o nouă regie, a câta oare dintr-un nesfârşit şir, prin care îşi bate iarăşi joc de suporterii şi de istoria Ştiinţei. El vrea să-l dea afară pe Victor Piţurcă, cel mai valoros antrenor român şi singurul profesionist veritabil care a ajuns în ultimii cinci ani şi jumătate pe banca tehnică. Nimeni altcineva, nici chiar Nicolo Napoli, în dreptul căruia reţinem cea mai bună clasare din “mandatul” boovean, după o continuitate de un an şi jumătate, nu a putut să-l pună la respect pe Mărin aşa cum a făcut-o Victor Piţurcă. Să-l pună la respect însemnând, în cazul ospătarului, să-l facă să se comporte normal, adică să stea departe de deciziile tehnice şi să aibă o atitudine decentă faţă de puterea de decizie a stafului tehnic, aşa cum a promis.

Dar, deşi a garantat că nu se va mai implica şi îşi va vedea de afacerile sale (inexistente!!!), nemernicul nu a putut suporta să nu mai facă pe dictatorul, iar acum vrea să-l gonească de la Craiova pe Piţurcă, deşi tot oraşul e de partea managerului, un adevărat Mesia pentru cei care iubesc această echipă. Nu mai e nevoie să amintim că am prevăzut asta încă de la început.

Nu e o laudă de sine, dar CRAIOVASPORT v-a spus, în tot acest timp, mutările pe care ospătarul le va face cu cel puţin o lună de zile înainte. Pentru că am mai văzut acest film. Un cincinal cu acest necioplit ne-a fost de-ajuns. Nu mai contează însă acum. Important este în aceste momente, ca noi toţi să schimbăm istoria acestei echipe, să facem tot ce depinde de noi ca ea să redevină acel simbol cu care toţi ne mândream oriunde-n lume.

De aceea, facem un apel disperat la autorităţi să se implice în salvarea acestui club. Primăria trebuie să se implice, odată pentru totdeauna! Nu se mai poate merge nicăieri în această formulă, cu Minciunelu patron de carton al unui club atât de iubit şi cu istoria căruia mitomanul troglodit nu are nimic în comun. Istoria recentă, adică “mandatul” boovean, e de o mediocritate crasă. Fără să realizeze nimic, chelul a folosit clubul în toate războaiele pe care le-a avut până acum. Dar l-a folosit în interesul propriu, aşa că de fiecare dată a pierdut, pentru că nimeni nu i-a sărit în ajutor. Oamenii nu sunt proşti, simt când un impostor încearcă să se folosească de ei. Doar că manifestarea lor n-a fost violentă, ei au golit stadionul în semn de protest faţă de politica tembelă a booveanului.

Primăria Craiovei trebuie să-şi facă datoria în sfârşit şi să se solidarizeze cu Piţi şi cu suporterii Ştiinţei. E imperios necesar un plan clar de a salva Universitatea Craiova. Iar salvarea acestui club nu poate însemna decât recuperarea sa din ghearele acestui parvenit submediocru.

E clar că posibilităţile sunt două: autorităţile, împreună cu Victor Piţurcă şi suporterii Craiovei trebuie să încerce prin orice mijloace să preia clubul de la ticălosul cu mască de sudor pe ochi. Nici un efort nu merită precupeţit pentru acest ideal, pentru a elibera clubul nostru de sub tirania booveană.

Nu mai putem suporta s-o luăm de la capăt cu aceleaşi jocuri mizerabile ale lui Mărin, cu antrenori de 2 lei trimişi pe bancă de faţadă şi cu argaţi penibili care să ţină telefonul la ureche pentru a fi sunaţi de Mărin de la oficială, ca să facă schimbările pe care le- a dictat satrapul. Nu mai putem suporta să vedem stema clubului nostru pe afişe electorale, doar pentru că aşa are, la un anumit moment, interesul Mărin. Ceea ce Dinel doar a brevetat, Ajică a dus la perfecţiune. Nu mai suportăm să auzim aceleaşi minciuni ordinare şi scuze ridicole din partea unui mitoman notoriu, care nu a investit nimic în comparaţie cu câţi bani i-au intrat în buzunare. Mărin poartă doar numele de patron, pentru că în realitate el nu face nimic din ce ar face un om care deţine rolul de patron. El e cel întreţinut de echipă, nu invers. De aceea e nevoie ca măcar acum, în al 12-lea ceas, Primăria Craiovei, dacă are un minim de respect pentru cetăţenii acestui oraş, să se implice cu adevărat şi să le redea simbolul pe care Mărin s-a aşezat cu curul şi de pe care nu vrea să se ridice cu nici un chip.

Iar dacă, prin absurd, momentan nu se va putea rezolva acest diferend pe căi legale, trebuie pornit de la zero până când ne vom recupera numele, sigla şi palmaresul originale. Se poate realiza acest lucru, a dovedit-o clar exemplul Timişoarei lui Iancu. Acesta e un precedent de o importanţă extremă. Un exemplu care, în caz de forţă majoră, trebuie urmat şi de Craiova. Suporterii Craiovei nu se mai pot identifica de-acum înainte cu FC Minciunelu Booveni. Dacă acest individ fără scrupule, care repetă cu orice prilej că iubeşte Universitatea, spune şi acum, când a târât clubul în acest dezastru, că echipa îi aparţine lui şi familiei lui, adică lui şi cocalarului său plod, atunci această echipă nu mai poate fi a noastră. Nu ne mai reprezintă, nu ne mai identificăm cu ea. Poartă ilegal numele Universitatea Craiova. Aşa cum era echipa lui neţoiu, huiduită de 30.000 de oameni când juca pentru dinamo, chiar dacă purta stema Ştiinţei.

Dacă Mărin nu va accepta că nu poate subjuga un simbol pentru a-şi face el imagine, Primăria Craiovei împreună cu Victor Piţurcă şi cu toţi factorii care au cuvânt de spus în acest oraş, inclusiv Universitatea din Craiova, al cărei nume Mărin nu ştim cu ce drept îl foloseşte, trebuie să acţioneze. Minciunelu şi-a dat în aceste ultime 4 luni examenul final. Nimeni din Bănie nu mai are încredere în el şi nu mai poate merge pe mâna sa. Toţi naivii au avut acum posibilitatea să-i vadă adevărata faţă.

Acceptăm ca, într-o situaţie extremă, s-o luăm de la capăt, pe un nou drum. Vrem o echipă care să fie a noastră. Vrem o echipă care să fie a suporterilor. Gândiţi-vă ce-ar însemna 500.000 de acţiuni ale unui nou club, care să se vândă cu 10 euro acţiunea. Orice oltean şi-ar cumpăra măcar 7-8 acţiuni la clubul pe care-l iubeşte, pentru a avea onoarea de a fi socios al Ştiinţei! Sunt 5 milioane de euro, care ar putea reprezenta, să spunem, 60% din totalul de acţiuni, restul putând fi contribuţia Primăriei oraşului. Ar fi un buget cu care se poate crea cu siguranţă o echipă puternică, dar care să reprezinte acest oraş, nu să fie jucăria lui Minciunelu. Ar fi varianta ideală, atunci am fi cu adevărat la fel ca legendarele cluburi spaniole din punct de vedere organizatoric.

Fanii ar deveni socios în adevăratul sens al cuvântului, ar avea un cuvânt de spus în viaţa echipei şi ar fi cu siguranţă lângă ea. Iar Piţurcă trebuie să fie liantul care ar putea coagula aceste forţe încă latente, dar capabile să refacă spiritul mutilat de Mărin şi predecesorii săi şi să redea Craiovei gloria de altădată. Cu timpul, în maxim 1-2 ani, sigla şi palmaresul Craiovei fotbalistice vor fi recuperate fără îndoială. Un paranoic boovean nu poate păcăli şi subjuga la nesfârşit un oraş şi un club cu milioane de suporteri, simbolul unei întregi regiuni. Minciunelu nu poate fi Universitatea Craiova, aşa cum se visează în demenţa lui incurabilă.

Ce-ar însemna ca, de exemplu, Mărin, care oricum nu are nici o afacere, deci nu are nici o sursă de venit (cu excepţia echipei de fotbal), să ducă peste 2-3 ani clubul în liga a 2-a sau a 3-a? În nebunia lui, perversul ahtiat după mediatizare n-ar vinde niciodată clubul. Ce am face în acea situaţie? Nu, Minciunelu nu este Universitatea Craiova! Nu are nici o legătură cu gloria acestei echipe, el doar câştigă bani frumoşi din imaginea clubului nostru şi jigneşte pe oricine îi spune, cu argumente, cât de mult greşeşte.

FC Booveni nu trebuie să mai aibă permisiunea de a disputa partidele de pe teren propriu pe Stadionul “Ion Oblemenco”. Minciunelu să-şi mute echipa familiei sale la Booveni. Oraşul Craiova merită o echipă curată şi neatârnată, care să nu mai cedeze punctele în faţa ciobanului pentru că un ospătar chel şi incult are nevoie de bani.

REDAŢI-NE MÂNDRIA !
Salvaţi UNIVERSITATEA CRAIOVA !

Disperarea impostorului încolţit de propriile ticăloşii

Fără alte comentarii suplimentare, să trecem direct la traducerea ultimelor minciuni boovene, pentru ca toţi suporterii Şiinţei să înţeleagă ce se întâmplă cu adevărat la Craiova în aceste zile.

Ajică Mărin Minciunelu:
“În 2011, îi rog pe fani să aibă încredere în mine. Întotdeauna a primat interesul Universităţii Craiova. Niciodată nu m-am gândit să sacrific interesul Craiovei pentru toanele mele, am făcut şi greşeli, dar neintenţionate. Nu mai contează câţi bani am investit sau cât urmează să investesc pentru a ieşi din această situaţie foarte grea. Pot spune că m-a trădat sufletul. Am privit relaţia cu Piţurcă prin prisma simpatiei pe care i-am purtat-o de când eram copil. Îl văd altfel pe Piţurcă acum, după patru luni de colaborare, decât îl vedeam înainte de a-l aduce la Craiova. Parcă nu eu m-am făcut preş în faţa lui Piţurcă, am venit cu declaraţii optimiste chiar şi după înfrângeri! Au început de vreo două zile campanii de denigrare la adresa mea... presa, care e bună prietenă cu Victor Piţurcă. S-au coalizat prea mulţi, încep să cred că Piţurcă şi apropiaţii lui încearcă să-mi ia echipa. Prerogativele mele sunt puţin cam mici în acest moment, aşa e când... numai în România e posibil să vină antrenorul şi să numească preşedintele. Eu sunt capul răutăţilor acum, când e perioada grea şi sunt probleme cu banii. Nimeni din zona Olteniei nu poate cumpăra Universitatea Craiova. Pentru mine, clubul acesta nu are preţ. Nu e de vânzare”.

Traducerea CRAIOVASPORT:
În 2011, îi rog pe fani să fie proşti şi să mă lase pe mine să îmi fac jocurile murdare, că dacă nu le mut echipa iar. Întotdeauna a primat interesul meu. Niciodată nu m-am gândit să sacrific toanele mele pentru interesul Craiovei şi nici să fac teribilul efort de a da dovadă de puţină decenţă şi respect pentru fani. Na, iete recunosc că am făcut şi greşeli, da’ nu a fost intenţionate, că io am un suflet neprihănit. Nu mai contează că n-am investit nimic şi nici nu urmează să investesc ceva, că sunt sărac lipit şi secretara vrea să mă părăsească că cică acu’ e deja vedetă şi a primit şi alte oferte mai tentante de la alţi cocalari, cu maşini mai mişto ca a mea şi cu ceva maculatură prin buzunare.

Pot spune că am intrat într-un mare căcat. Din disperarea de a potoli suporterii şi de a opri şirul înfrângerilor cu mine antrenor principal şi mireasa Aurel secund, dar mai ales ca să nu depună jucătorii memorii, că erau neplătiţi de cel puţin şase luni, am fost nevoit să îl aduc pe Piţurcă, care a venit şi cu caşu’ salvator. Da’ io speram că ăsta nu e aşea cum spunea ăştea de iel la televizor, că e iel marele profesionist. Io credeam că mă bagă şi pe mine în seamă şi mai vine şi iel pe acilişa pe la Niuiorc să mai discutăm şi noi, ca-ntre specialişti, ca-ntre antrenori, ce mai. Că acu’ nu mai sunt nici io pielea belengherului, am şi io câţiva ani de iexperenţă în spate, mai m-am băgat şi la şcoală ca să fiu coci cu diplomă. Da iel, bulangiu’, ce-a făcut? În loc să stea pe la mine pe la uşe să mă aştepte să termin intervenţiile la gesepeu, mi-a dat afară toate slugile de la club şi nu m-a întrebat nici ce părere am despre ce iechipă bagă în teren. Acu’, dupe 4 luni de colaborare, că iel e colaboratoru’ meu - ştiţi cât de mult îmi place cuvântu’ ăsta, mi-am dat io seama că e groasă cu ăsta.

Adică io mă chinuiam să mimez acoloşa că mă bucur când bătea echipa şi că sufăr când ia bătaie, când io de fapt speram să dea chix Piţurcă şi să îl compromit, să vadă lumea cine a fost mai mare antrenor dintre noi 2. Şi dupe ce m-am strofocat atâta să-mi maschez reacţiile, iel ce-mi face? Vine la conferinţa de presă şi mă dă de gol, spune la lume că nu am nici o para chioară şi dezvăluie tuturor adevărata situaţie de la club, ca să îmi sară suporterii în cap că am afundat clubu’ într-un dezastru financiar total.

Deci prerogativele mele (ce cuvinte ştiu sănebunesc de când mă uit şi io pe la tocşoaiele politice!) e cam mici, nu pot nici să fac iechipa nici să îmi dau cu părerea de tactică, nici să organizez măcar masa de final de an, ca s-o transform într-o petrecere cu manelişti şi să fac aşea o regie mişto, ca să fiu io personaju’ principal şi să mă dea Sa-muilă la televizor. Acu’ nu pot nici să-l dau afară pe Cristescu că a spus că el a avut un rol important în aducerea lu’ fraţii Costea. Ce plm, ăsta vrea să-mi ia toate meritele? Că ştiţi că io n-am bani să-mi plătesc datoriile şi să iau licenţa şi îmi depun jucătorii memorii, da’ sunt ocupat cu meritele aducerii lu’ fraţii Costea.

Şi acuma răuvoitorii ăştea de suporteri nu vrea să mai pună botu’ deloc la balivernele mele. Şi-a dat bulangii seama că io sînt vinovat şi e de partea lu’ Piţurcă. Adică ce mă, io sînt capul răutăţilor acuma, când e perioada grea şi sunt probleme cu banii? Ce, io trebue să aduc bani? N-ar putea primăria să dea bani de la buget din banii craiovenilor ca să fiu io mare patron şi vedetă TV? Sau măcar vreo organizaţie de-asta umanitară ceva, să vină cu bani să plătească salariile la jucători şi datoriile mele la stat? E, şi dacă tot s-apucă, să dea şi bani să facem câteva transferuri! Da’ dacă dă freunu din ăştea bani să nu pretindă cumva şi acţiuni, că io nu le dau, că le-am promis lu’ Gigy şi lu’ Găbitza.

Nimeni din zona Olteniei nu poate cumpăra Universitatea Craiova. De fapt, ce din zona Olteniei, nici Abramovici nu poate, chear dacă ar interveni şi Buşi cu Obama pentru iel, să mă roage să-i vând şi lui 5-6 acţiuni. E iexclus! Pentru mine, clubu’ ăsta nu are preţ. Nu e de vânzare. Asta e jucăria mea. Păi voi sînteţi idioţi, cum să dau echipa? Sînteţi nebuni? Păi dacă vînd echipa cine dreaqu mai mă bagă pe mine-n seamă bă? Cine eram io înainte să pun laba pe iechipa asta? Cine dreaqu mă cunoştea pe mine? Acu sînt şi io jmecher, că sînt vedetă, sînt Simona Senzual a fotbalului! Nici secretară nu mai aveam dacă nu loam iechipa de la Dinel... Ce dreaqu, cât am tras io sforile să cadă iechipa asta în B ca să pot să-mi permit să o iau mai ieftin de la mentoru’ meu, Dinel…


Ajică Mărin Minciunelu:
“Eu n-am ajuns la ideea că vreau să mă despart de Piţurcă, cred că putem găsi soluţia să mergem înainte împreună. Dar sunt şi eu om, am suflet, am şi eu ambiţii. Am dreptul să fiu respectat cel puţin la fel de mult cât îl respect eu. Nu am de ce să fiu nemulţumit de Victor Piţurcă, dar Silvian Cristescu e la un lung şir de gesturi urâte pe care le-a făcut în ultimele luni. Să nu credeţi că acum e prima dată când îl jigneşte pe Silviu Lung. Mă aşteptam ca Piţurcă să intre în direct să-i spună lui Cristescu că nu a făcut bine că s-a luat de mine. Eu nu le dau voie apropiaţilor mei să vorbească rău de Piţurcă. Mi s-au aprins şi mie nişte lămpi, cum se spune pe româneşte. Nu-mi amintesc ca un angajat care are 5.000 de euro pe lună să-şi jignească patronul. Cristescu a făcut-o. Despre Dragomir ce să mai spun, aşa e când vorbeşti despre ce se întâmplă în casa altora, de multe ori spui tâmpenii. Dragomir a vorbit fără să cunoască situaţia. Fără noimă, cum face de multe ori”.

Traducerea CRAIOVASPORT:
Io acuma încă mă prefac că nu vreau să scăp dreaqu odată de Piţurcă. Nu pot să recunosc aşea din prima, vă bag o caterincă de-aia că io cred că putem găsi soluţia să mergem înainte, bla-bla... O ard aşea din 2 motive, amândouă diversiuni de-ale mele, cum v-am obijnuit: 1- ca să pot să zic, când voi spune pe faţă că vreau să plece Piţi, că io de fapt am vrut să rămână, am încercat, da’ nu s-a putut, şi 2 - pentru ca să induc în mintea oamenilor ideia că dacă mergem înainte, mergem împreună (pun aşea la plural), dacă nu merg io singur. Asta e important să subliniez, că deja văd că a început unii suporteri să se deştepte şi să ceară ca Piţurcă să ia echipa de la mine şi e de rău. Mi s-a aprins şi mie nişte lămpi, că io sînt un fel de saiborg aşea, am nişte beculeţe în cap, aşea că trebue neapărat să contracarez această ideie neavenită care m-ar lăsa pe dinafară şi m-ar transforma într-un anonim dintr-o mare vedetă de circ.

Sînt foarte şucărit că nu pot să-l dau afară pe Cristescu ăsta, io am vrut să fac aşea o demonstraţie de forţă, ca să arăt cine e şef acileaşa. Acuma şi Mitică Dragomir ăsta s-a făcut al dreaqu, nu mai vrea să spună ce vreau io şi mă bagă în gura lumii. Când mă rugam de el să declare tâmpenii ca să aibă ăştea de la fiţuica mea ce să publice pentru fraieri erea bun Mitică. Acu’, dacă s-a făcut al dreaqu şi nu mai vrea să acopere mizeria mea, înseamnă că vorbeşte fără noimă. Când mă umfla pe mine cunoştea situaţia, acu n-o mai cunoaşte. Păi ăsta nu ştie că io sînt dictatoru’ acia şi conducătoru’ suprem care nu are nimeni voie să mă contrazică cu nimica?



Ajică Mărin Minciunelu:
“Am semnat toate clauzele nebuneşti de pe pământul ăsta. I-am acceptat toate doleanţele. Pot spune că m-am prostituat pentru Piţurcă. Am constatat că Piţurcă şi ai lui au profitat de asta. Au crezut ca sunt prost şi naiv, dar o să le arăt că nu sunt prost. Sincer, am fost ca un câine în lanţ. Am acceptat tot ce mi-a solicitat Piţi şi nu am vorbit mai deloc de când el a venit în Bănie. Acum cred că apropiaţii lui Piţurcă îi bagă tot felul de chestii în cap şi, sincer, cred că ei vor să-mi ia echipa. Pe Piţi l-am adus cu inima deschisă. Am gândit ca un suporter”.

Traducerea CRAIOVASPORT:
Am semnat toate clauzele nebuneşti dupe pământu’ ăsta. Spun ăsta că ştiţ că e mai multe pământuri. Ce, nu e clauze nebuneşti să îţi iei angajamentu’ că ca patron nu te mai bagi peste antrenor şi stai acoloşa la tribuna oficială şi asiguri condiţii de pregătire iechipei? Ce vreţi mai nebuneşti de atâta? Păi cum bă, să nu mai mă bag io deloc la iechipă să nu mai fac schimbările, nimic… ? Păi io sînt mai inspirat ca Piţurcă bă, ăsta e slab ca antrenor, io sînt mai bun ca el.

Deci io am fost ca un câine în lanţ. Să nu mai hotărăsc io tot la club, voi vă daţi seama? Chinu’ dupe lume bă! Că ştiu că v-a explicat ăştea de la CRAIOVASPORT aşea în mare cât am pătimit io să nu mai mă bag. Bine, atunci negam şi ziceam că ăştea e dujmani răuvoitori, da normal că iei avea dreptate şi acu’ recunosc că aşea era. Da problema e că mi se pare că nişte neaveniţi şi inadecvaţi, ca de iegzemplu suporteri sau apropiaţi, îl îmbârligă pe Piţurcă să încerce să îmi ia echipa şi să o salveze. Auzi, cică vrea ei să o transforme într-un club profesionist... Ce atâta profesionizm bă? Ia mai terminaţ cu profesionizmu’, că ce e prea mult strică. Io l-am adus pe Piţurcă cu inima strânsă, parcă bănuiam io că o să fie belele cu ăsta. Am gândit strâns cu uşea de datoriile pe care nu pot să le plătesc.

Tiranul Mărin nu se opreşte nici de Crăciun

Ajică e disperat. Disperat de putere, disperat să apară la TV, să fie din nou dictatorul absolut care era odată. Piţurcă şi staful său iau momentan deciziile. Nu e vorba de decizii extrem de importante, pentru că booveanul nu oferă nici un fel de condiţii financiare pentru realizarea performanţei. Ei nu pot alege fotbalişti pe care să-i transfere, nu pot căuta locaţiile cele mai bune pentru cantonamente decât dacă plăteşte vreun suporter binevoitor şi cu dare de mână, care se milostiveşte de acest club. Tot ce au putut ei face a fost să antreneze echipa (din retur e posibil să mai antreneze vreo jumătate de echipă) şi să aleagă pe cine să introducă în teren. Dar deja au prea multă putere în opinia infectului care acum 4 luni promitea că lasă echipa pe mâna unor profesionişti şi el nu se va mai implica deloc, nu va mai apărea în presă şi va fi un simplu suporter.

Vă daţi seama cât de nociv pentru Ştiinţa este acest despot, care în nemernicia lui nici de Crăciun nu s-a bucurat de cârnaţii făcuţi de nevastă-sa din banii suporterilor care şi-au cumpărat tricouri şi fulare?... Nici sărbătorile nu i-au putut aduce o clipă de linişte, ca să reia apoi atacurile la anul. Satrapul Minciunelu nu concepe că ar putea exista cineva care să i se împotrivească, să-l contrazică sau să nu facă exact ce a poruncit el. Cristescu este noul duşman către care Mărin a deschis acum focul, dar gloanţele merg mai departe, vizându-l practic pe Victor Piţurcă!

Managerul l-a deranjat din multe puncte de vedere pe dictatorul cu ochelari de sudor. În primul rând este foarte respectat de suporteri, oamenii au încredere în el şi s-au solidarizat incredibil, 20-25 de mii de oameni aplaudând echipa şi la înfrângeri. Asta l-a deranjat enorm pe megalomanul chel. De-asta îl invidiază atât de mult pe Piţurcă. Chiar dacă nu a reuşit şi nu va reuşi niciodată, Ajică se visează a fi un fel de Ceauşescu în Craiova şi-n Oltenia, un tiran absolut în faţa căruia orice om să îngenuncheze când îl zăreşte pe stradă sau la stadion. De asta a sechestrat booveanul acest club, de asta nu vrea cu nici un chip să renunţe la el.

Mărin NU A FOST NICIODATĂ UNUL DIN GALERIE! Asta e doar o minciună dusă mai departe de unii care au pus botul la “dosarul” lui confecţionat de suporter fanatic, minciună al cărei rol era să impresioneze oamenii şi să-i acorde alibiuri nesfârşite. Şi, cu această ocazie, CRAIOVASPORT îi lansează o provocare lui Minciunelu: Mărine, publică dovezi prin care să arăţi că ai fost vreodată în galerie şi noi vom tăcea! Arată-ne poze cu tine printre “ultraşii” dinainte sau de după ‘90 şi te credem!
Dar Ajică nu are aşa ceva. Pentru că el a fost doar unul dintre sutele de mii de oameni care mai veneau pe la meciurile Ştiinţei din joi în Paşte, dar care, pătrunzând într-un strat superior al viciatei lumi de afaceri post-decembriste, a fost propulsat de grandomania sa spre un ţel tragic pentru noi: acela de a captura cândva acest club şi de a încerca să transforme iubirea oamenilor pentru echipa noastră într-o adulaţie a persoanei sale. Lucru imposibil, care nu i-a reuşit timp de 5 ani şi jumătate şi pe care paranoicul ochelarist refuză să priceapă că nu-l va reuşi niciodată.

Tot ce ne poate arăta Mărin e o asociaţie numită liga suporterilor, pe care a înfiinţat-o pe la jumătatea anilor ‘90, pe când era “plăcintar de afaceri” şi deja în minte îi încolţea gândul că ar putea pune laba pe acest club şi profita de popularitatea lui. O ligă a suporterilor înfiinţată de un afacerist dubios, dar care nu avea nici o legătură cu suporterii. Ca şi cum mâine, ne-am strânge 5-6 oameni şi-am înfiinţa o asociaţie non profit pe care să o denumim Liga suporterilor lui New York Yankees. Ne opreşte cineva? Nu, legea ne permite. Ce dacă noi n-am fost niciodată la vreun meci de basseball? Acea Ligă înfiinţată din interes de Minciunelu, dar care n-a avut niciodată activitate, acompaniată de poveşti inventate despre cum ar fi luat booveanul bătaie pe la o deplasare-fantomă, sunt doar minciuni tipic boovene, care au ajutat la confecţionarea dosarului de fan-Ştiinţa al lui Mărin. Diversionistul a colectat apoi câteva materiale cu Universitatea Craiova, care să-i ateste ataşamentul faţa de echipă. O mare minciună, pentru că el e doar un impostor care iubeşte exclusiv propria persoană şi ar face orice ca să fie mediatizat, echipa fiind doar vehiculul ideal. E cazul medical tipic de narcisism patologic.

În disperarea lui de a fi venerat de toţi cei din jur, Mărin a luat decizii extreme în aceşti ani. El a evacuat galeria de pe stadion în timpul unui meci pentru că îi cerea să vândă echipa şi să plece, a fost în spatele inderdicţiei deplasării de la dinamo de acum 2 ani (atunci a trimis un fax, semnat de valetul său, prin care cerea clubului dinamo să nu-i primească pe suporterii Ştiinţei pe stadion!). A mutat chiar echipa de la Craiova, nesuportând că aici lumea îi înţelege jocurile murdare iar autorităţile refuză să se aşeze în genunchi în faţa sa după ce nu a dat dovadă de nici un pic de tact, comandând chiar atacuri violente în fiţuica de şantaj pe care a creat-o special pentru a avea o armă-n plus în afacerile şi abuzurile pe care le face. Aşa că a dus Craiova la Severin, acolo unde credea că va apărea ca un Mesia şi va reuşi, prin acest favor de-a le aduce Ştiinţa acolo, să-i domine autoritar pe oamenii care văzuseră pe viu fotbal de liga I decât prin vreo conjunctură, şi asta cam odată la un deceniu.

Mintea bolnavă a ospătarului a clocit această variantă de o perversitate extremă, batjocorind astfel acest club şi umilindu-i pe suporterii săi. Când a simţit că înstrăinarea aduce cu sine pericolul ca lumea să nu se mai identifice cu echipa, şi prin urmare brendul capturat de el să nu mai valoreze prea mult, a revenit imediat la Craiova, arătându-le naivilor care înghiţeau poveşti cu “spectatorii senzaţionali de la Severin” că de fapt Mărin nu a fost niciodată forţat să plece cu echipa, ci doar a pus în practică o altă regie diabolică de-a sa. Brusc, condiţiile pentru a juca în prima divizie erau îndeplinite şi de stadionul “Ion Oblemenco”, după ce 3 muncitori au tăiat câteva buruieni care crescuseră deloc neobişnuit sau nenatural, în cele 7-8 luni, pe stadionul abandonat de boovean.

Iar venirea lui Piţurcă şi impresionantele asistenţe de la partidele Universităţii au desfiinţat definitiv minciuna promovată la ordin de aparatul de propagandă al mitomanului, care ne spunea că la Craiova lumea e plictisită de fotbal. Nu, la Craiova oamenii sunt nebuni după fotbal, dar vor să fie respectaţi şi trataţi decent. Vor un antrenor care să fie lăsat să-şi facă treaba, bine sau rău, nu un patron de carton care nu e în stare de 3 ani să plătească facturile la curent la cantonament, dar care să dicteze de la oficială echipa şi schimbările unor paieţe trimise pe bancă la mişto.

Acum, Mărin vrea să-l gonească pe singurul om de mare valoare pe care l-a adus -şi asta tot din interes- la Craiova în perioada sa de stăpânie. Nu mai rezistă, orbit de invidia faţă de popularitatea lui Piţi şi şucărit rău din cauză că Piţurcă nu e genul care să aştepte pe la uşa biroului său până termină el şedinţa cu secretara, pentru ca apoi să intre spăşit şi să-l întrebe ce tactică să folosească şi care să fie echipa de start.

Clubul e acum într-o situaţie critică. Firmele boovene, pe care impostorul a trecut echipa de fotbal, datorează statului sume uriaşe, iar comisia de licenţiere a federaţiei va fi pusă în situaţia de a trimite Ştiinţa în liga a 2-a dacă nu-şi achită datoriile către stat. Piţurcă şi staful său nu pot întări lotul pentru că nu sunt bani. Dar, mai mult decât atât, e posibil şi probabil să mai piardă şi din actualii jucători exponenţiali din cauza restanţelor salariale de multe luni. Dacă un fan înrăit al Ştiinţei nu ar fi achitat costurile zborului, cazării şi mesei la un hotel de 5 stele şi închirierea terenurilor, autocarelor, etc, Universitatea Craiova nu ar fi avut fonduri pentru a pleca în cantonamentul de iarnă!!!

Ei bine, ştiţi ce face Mărin în tot acest timp? Declară prin presă că vrea să-l dea afară pe Cristescu pentru că  l-a “muştruluit” public pe Lung junior că n-ar fi avut chiar cea mai profesionistă atitudine înaintea unui meci şi a spus într-un interviu că ar fi avut un rol decisiv în aducerea la Craiova a fraţilor Costea.

Să explicăm însă, succint, substratul declaraţiilor lui Minciunelu şi Cristescu.

Mărin Minciunelu:
“Nu am nicio sursă de optimism. Nu există nicio ofertă pentru niciun jucător de la Craiova. Deocamdată, am respins orice discuţii pentru transferuri în ţară. Poate fi o strategie periculoasă, dar nu putem să dam cu piciorul la o muncă de 5 ani”.
Nu am nici o sursă de optimism, Piţurcă ăsta nu e fraier aşea cum vream io, cum erea ăia… Mogoşeanu, Cioroianu, Gane, Fane Stoica… Ce-i mai batjocoream, îi dedeam afar’ şi-chemam înapoi când vream io… Ce vremuri de glorie... Acu’ trebe să mă lupt cu po-pularitatea lu’ Piţurcă. Da’ las’ că declar că nu dau jucători în ţară, ca să mă laude suporterii, că iete Mărin ce ataşeat e de iechipă, nu vrea să vindă jiucători... Dă-i în plm de suporteri că sînt proşti, au uitat de A. Ionescu, de Bornescu, de interdicţia de la dinamo, de blaturile cu steaua, de mutatu’ echipei...

“Nu am vorbit de sărbători cu Piţurcă. Nu ştiu dacă va veni la reunirea echipei. Nu văd cum aş mai putea continua împreună cu Silvian Cristescu, după tot ce a făcut şi ce a declarat. El trebuia să fie un apropiat al clubului, nu al lui Piţurcă. Prin ce a spus despre mine şi despre acest club, Cristescu s-a îndepărtat prea mult de Craiova. E posibil să nu-l pot da afară, dar, chiar şi aşa, cu mine nu mai are ce discuta, nu sîntem compatibili”.
Nu m-a sunat Piţurcă de sărbători să îmi ureze la mulţi ani, potenţă cu secretara şi să mi se închine. Şi nici pe la uşe nu l-am văzut să stea să mă aştepte să termin de vorbit la gesepeu cu Sa-muilă. Nu ştiu dacă va veni la reunire. Adică de fapt vreau să spun: ce dreaqu mai vii bă, nu pleci şi tu, ce plm? E, dacă te faci al dreaqu las’ că te ciup de cur şi-l dau afar’ pe Cristescu, că nu a fost vasal ca valetu’ Lucică şi ca cancelaru’. Gata, e incompatibil şi-ăsta. Păi el trebuea să fie un apropiat al clubului, nu al lu’ Piţurcă! Deci să fie pe veci sclavu’ meu, că io sînt clubu’ ăsta! Io şi cu plojii Gigy şi Găbitza! Ce dacă proştii ăia de suporteri strigau mereu “VICTOOOR PIŢURCĂĂĂ!!!” câte 25 de mii? Dă-i în plm... Dacă spune ceva despre mine în care nu mă adulează, e clar că Cristesciu se îndepărtează de Craiova. Că şi Craiova tot eu sînt! Şi Oltenia! …Oltenia îneamnă Minciunelu! Hai, strigaţi toţi: Min-ciu-ne-lu! Min-ciu-ne-lu! Min-ciu-ne-lu! Toată România să-mi strige numele! Aşea bă bulangiilor...


Silvian Cristescu:
“Pe mine nu m-a dat nimeni afară. Mă prezint pe 12 ianuarie la reunire. Domnul Mititelu ar face bine să stea liniştit şi împreună să găsim soluţii să ieşim din criză. Acum ce facem? Ne e dor să apărem pe la TV, că nu am mai fost băgaţi în seamă de mult? Dacă eu o să fiu dat afară şi o să ajung cu cuţitul la os, atunci o să mă apuc să vorbesc foarte multe, de-o să aveţi să scrieţi şase zile numai despre Craiova.
E păcat ceea ce încearcă să facă domnul Mititelu, să cadă el în picioare şi să ne pună pe noi într-o postură proastă. Vreau să-i transmit domnului Mititelu că eu nu am vorbit de rău pe nimeni şi lumea ştie cât ţin eu la această echipă şi cât sufăr pentru ea”.

Vulpe bătrână, Cristescu îl cunoaşte prea bine pe diversionistul Ajică şi l-a citit imediat. El e prea versat ca să nu-şi dea seama că atacul lui Mărin e unul premeditat şi nu-l vizează doar pe el, chiar dacă în ochii opiniei publice momentan ţinta e doar Silvian. Fostul fotbalist explică foarte clar despre ce vorba aici: pe el nu l-a dat nimeni afară, pentru că singurul care-o poate face e Piţurcă, iar booveanu arde de nerăbdare să fie băgat în seamă şi nu mai poate cu Piţurcă ăsta, care trebuie să plece odată. Nu e bine să mai stea, că poate va exista cumva riscul să-i asculte pe dujmanii răuvoitori de suporteri şi să-şi propună să-i ia echipa, ca să-i distrugă viaţa şi să fie de prisos. Aşa ceva chiar că ar fi inadecvat.

Un cârnat avea un “brend”...

Mărin câştigă bine de pe urma brandului capturat în 2005. Deşi nu a realizat nici o performanţă, şi chiar a dus Ştiinţa pe marginea prăpastiei, echipa fiind ameninţată cu retrogradarea pentru imensele datorii la stat acumulat de firmele boovene, suporterii au cumpărat sute de tricouri în această toamnă, de ajuns pentru ca Minciunelu să-şi achite întreţinerea acasă şi să cumpere jumări de sărbători. În rest, nimic nu mai contează, atâta timp cât el e în continuare în lumina reflectoarelor lui Sa-muilă şi compania…

Iubirea oamenilor pentru acest club este speculată de impostorul Mărin, care comercializează şi acum imaginea marilor echipe din trecut, cu care el nu are nici o legătură, pentru a face astfel rost de bani ca să-i satisfacă mofturile secretarei. De salariile fotbaliştilor s-a ocupat Piţurcă, jucătorii primindu-şi o parte din drepturile contractuale doar pentru că “antrenorul” a găsit un creditor care l-a împrumutat pe Ajică într-o perioadă în care booveanul e dator şi la vânzătoarele de covrigi şi nimeni nu-i mai dă vreo leţcaie.

Au apus vremurile când Mărin petrecea de sărbători însoţit de televiziuni pe la hotelurile de fiţe din Poiană, într-o penibilă tentativă de a-l imita pe idolu’ Jiji, iar booveanul o arde acum gospodăreşte. E criză mare de caşcaval la Niuiorc şi magnatul Minciunelu şi-a făcut cârnaţi în casă, ca să umfle maţu’ şi să întâmpine noul an ghiftuit şi gata pentru o nouă serie a diversiunilor.

Măry Crizmăs!

Ajică şi suporterii Ştiinţei. Vieţi paralele, deşi atât de coincidente. Fiecare cu suferinţa lor. El suferă când îl ameninţă secretara că-l părăseşte. Noi suferim când el îşi lustruieşte ciocatele de cocalar cu istoria acestui club.

Sărbători nefericite. Le-am pierdut numărul. Catastiful, neîncăpător, a refuzat şi el, în semn de protest, să mai ţină deprimanta evidenţă. Încă o dată, a câta oară, suporterii Craiovei au parte de un Crăciun trist. Sunt descumpăniţi, neliniştiţi, deznădăjduiţi. Adică sunt suporterii Craiovei.

N-o spunem ca şi cum ar fi ceva normal, ca şi cum ar trebui să ne acceptăm resemnaţi soarta. Nu, pentru că deşi pare implacabil, destinul acestei echipe este stabilit de oameni, nu de divinităţi nemiloase. Deşi asta se visează, Mărin nu e vreun zeu. E un om, şi chiar un ticălos mai mare decât alţi înaintaşi ai săi. Crăciunul ăsta e trist din cauza lui. Încă unul.

Hai ceau şi ţineţi cont că leru-i ler! Măry Crizmăs, gingălbel...

Poftă bună, ospătare!

Ca un ultim atac la Piţi înainte de sărbători -sau poate îşi mai face timp şi de altele dacă se plictiseşte şi secretara nu întreţine bine atmosfera-, Mărin a profitat de festivitatea de la stadion, când pentru copiii de la grupele de juniori a venit Moş Crăciun. Adică aceştia au primit nişte plase cu dulciuri de la Consiliul Judeţean Dolj.

Manipulator desăvârşit, Mărin nu s-a putut abţine nici acum să-şi sublinieze statutul de dictator şi a ţinut să transmită încă o dată, crede el subtil, cine e stăpânu’... cine e jupânu’. Plăcintarul a comandat un tort, pe care a scris sub numele său cuvântul “patron” şi sub cel al lui Piţurcă… “antrenor”. Booveanul a uitat că Piţi e managerul clubului, aşa că l-a retrogradat la funcţia pe care ni-i prezenta şi pe Cioroianu, Mogoşanu, Stângă, etc, nume mari în antrenorat, ale unor secunzi de altfel “plini de personalitate”. Aşa că Minciunelu s-a recomandat drept “ză boss”, în timp ce Piţurcă e doar “un biet coci”.

Ca să-i răspundă pe măsură la aroganţă, în spiritul sărbătorilor, şi CRAIOVASPORT le-a dăruit un tort ospătarului şi piţipoancei care-l alintă Măry. Al nostru e de ciocolată!

Mărine, să vă simteţi bine şi la anu’ cât mai puţine ejaculări precoce şi cât mai mult caşcaval, că şi aşea e cam nemulţumită Alinutza şi ameninţă că depune memoriu şi devine liberă de contract! Hai ceau!

Ajică Minciunelu:

“Am vrut să arăt că încă n-am murit, eu conduc clubu’ !”

Maxima povară a lui Mărin

“Universitatea Craiova e un club care are o povară mare în spate: Craiova Maxima. E greu să ajungi la nivelul lor, orice ai face. Acum avem altă lume, alţi oameni, alte condiţii... Pe atunci, publicul participa şi cu bani, pentru că se cumpărau insigne şi alte produse prin întreprinderile din Dolj, de voie sau de nevoie. Universitatea Craiova era cel mai bogat club din România”. Asta a declarat Mărin la Sport Total FM.

Să pornim la o analiză amănunţită a aberaţiilor booveanului mitoman.

„Universitatea Craiova e un club care are o povară mare în spate: Craiova Maxima”
Filosoful din comuna Drănic, sat Booveni, încearcă să ne spună, ca de obicei, că albul este, de fapt, negru. Astfel, aflăm că echipa cea mai valoroasă şi mai iubită din fotbalul românesc, care a realizat cea mai mare performanţă din istoria Ştiinţei şi datorită căreia scursura chelioasă se poate făli cu un „brend” este, pentru Mărin, „o povară”. Păi tocmai datorită acelei „poveri” incomensurabile are ocazia să-şi etaleze zilnic la teveu ochelarii pătaţi de untură. De ce nu a cumpărat Unirea Urziceni, Victoria Brăneşti, Pandurii sau echipa de la Booveni? Pentru că ştia că nimeni nu-şi arunca măcar mucii pe el şi că doar imaginea Ştiinţei îl „împovărează” cu apariţiile-i penibile în presă. Oricum, dacă e prea mare povara, milioane de suporteri ar răsufla uşuraţi să îl vadă scăpat de ea definitiv. Don Juan de Booveni ne împărtăşeşte teoria lui, conform căreia suporterii sunt nostalgici după echipa de acum 30 de ani şi nu mai apreciază trofeele câştigate de echipa actuală, participările ei în cupele europene şi fotbalul spectaculos practicat de Dina şi Dănănae.

„E greu să ajungi la nivelul lor, orice ai face”
Minciunelu discută de parcă trupa sa de amatori s-ar fi ridicat măcar până la nivelul gleznei Craiovei Maxima. Izmănaru cu deştiu-n cur vorbeşte de parcă ar fi investit zeci de milioane de euro, când de fapt falimentul său material şi moral împinge Universitatea spre liga secundă. Mărin credea că a fost la un pas de a atinge nivelul Craiovei Maxima, când a avut o revelaţie: „Evrika, e greu să ajungi la nivelul lor, orice ai face”, dixit Mărin, lăsându-şi deznădăjduit, în palmelei-i slinoase, capul părăsit demult de „ornamentul” ce nu-l făcea deloc mai arătos.

„Acum avem altă lume, alţi oameni, alte condiţii...”
Suntem de acord aici cu Mărin. Pe vremea aceea conducea Corneliu Andrei Stroe şi nu un impostor din Booveni. Craiova Maxima era cântată de Adrian Păunescu şi nu de Adi de la Vâlcea. Iar pe „Central” defilau Balaci, Cămătaru, Cârţu sau Donose, nu se împiedicau Dina, Ologu, Dănănae, Prepeliţă sau alţi păcălici. Aceiaşi oameni au rămas însă în tribune, aşteptând an de an să mai guste măcar un strop de performanţă.

„Pe atunci, publicul participa şi cu bani, pentru că se cumpărau insigne şi alte produse prin întreprinderile din Dolj, de voie sau de nevoie”
Aici Mărin revine asupra ideii năstruşnice conform căreia comunitatea ar trebui să susţină financiar echipa, iar el să ia deciziile scărpinându-se în cur la Niuiorc şi făcându-se de râs la Sa-muilă. Oricum, bugetul e şi acum acoperit în mare măsură tot de suporteri. Banii din drepturile TV, pe care Mărin îi aşteaptă ca pe pâinea caldă pe care o livra odată, provin şi datorită rating-ului pe care-l face brandul Universitatea în ţară. Apoi, majoritatea jucătorilor aflaţi în actuala echipă provin de la centrul de copii şi juniori, care este finanţat de Consiliul Judeţean Dolj. Deci tot fanii plătesc contribuţii pentru ca Mărin să se poată lăuda că promovează tineri, când de fapt el nu are bani de transferuri. Dacă tot vorbeşte de insigne şi materiale promoţionale, Minciunelu ar trebui să menţioneze că magazinul clubului, atunci când produsele nu sunt de cea mai proastă calitate, îi aduce sume importante de bani. Dar nu e vina sporterilor că aprovizionarea este destul de modestă, oferta de produse fiind mult sub nivelul calitativ şi de multe ori cantitativ al solicitărilor. Iar echipa nu face nici un fel de performanţă, adică se poate spune că se comercializează şi acum tot imaginea Craiovei Maxima, că doar nu cumpără nimeni fulare şi tricouri de dragul lui Firţulescu şi Stoianof.

„Universitatea Craiova era cel mai bogat club din România”
Aici nu ştim dacă să-l contrazicem pe Mărin sau să ne plângem de milă. Universitatea era cel mai bogat club din punct de vedere al simpatiei. Material, nu se punea problema să rivalizeze cu echipa familiei ceauşescu (steaua), a miliţiei (dinamo) sau cu echipele securităţii (victoria şi flacăra moreni). Cu siguranţă putem spune că în acest moment Universitatea este cel mai sărac club din România. Asta din cauza faptului că a încăput pe mâna unui parvenit falimentat prematur. Şi nici măcar acest lucru nu este cel mai dramatic în acest moment, ci faptul că nu putem scăpa de sărăntoc, că ruina acestuia este sinonimă cu prăbuşirea Ştiinţei, pentru că tiranul diversionist nu vrea să lase din gheare simbolul pe care l-a capturat.

Nu e banc: Ajică e pe tanc!

Ce se întâmplă în aceste zile între Mărin şi Victor Piţurcă este un adevărat război al nervilor. Vidul de comunicare dintre cei doi e evident acum pentru toată lumea, iar CRAIOVASPORT nu mai e vocea singulară care dezvăluie lucruri ce par neverosimile. Ceea ce anunţam noi de câteva luni şi ceea ce am intuit încă de când Piţi a acceptat să preia Ştiinţa, se întâplă în acest moment.

Zilele trecute, Alin Fornade a publicat un interviu cu actualul preşedinte (titulatură pe care Mărin vrea să o recapete cât mai curând) al clubului, Silvian Cristescu. Se pare că Mărin nu-l mai înghite pe cel care cu ceva vreme în urmă îl ajuta de fiecare dată prin declaraţii de bine. Foarte direct de la un timp de vreme şi mereu aşa în perioada în care a revenit în forţă alături de Victor Piţurcă, Cristescu este noua ţintă a lui Mărin.

Chiar dacă lupta sa e cu Piţurcă, booveanul rupt în cur pune tunurile pe adjuncţii acestuia, simţind că ar fi prea periculos să dea drumul unui atac direct la Piţi, care e susţinut de suporteri. Printre declaraţii în stilu-i caracteristic, combinând duritatea cu ironia şi aducând uneori, atunci când e sincer, aminte de savoarea lui Petre Deselnicu, Cristescu dezvăluie în interviul acordat lui Fornade că Silviu Lung a evitat să joace într-o partidă de cupă, pretinzând că ar fi răcit.

Lung junior a fost înlocuit cu Stanca după ce a fost ciuruit la Târgu Jiu de trei ori, în cea de a doua partidă din campionat cu Piţurcă pe bancă. Este posibil ca fostul selecţioner să fi interpretat evoluţia portarului, al cărui tată tocmai ce-şi strânsese bagajele de la Ştiinţa, împreună cu Aurel, secundul ascultător al lui Minciunelu, atunci când Piţi şi staful său au sosit în Bănie. Asta în timp ce Alex, care nu e chiar cel mai talentat fotbalist din lotul Craiovei, a jucat cât de bine a putut în perioada lui Ţicleanu, deşi ar fi putut face un joc dublu după ce Piţi senior părăsise steaua şi erau indicii că ar putea să revină în Bănie.

Orice e posibil, fotbalul ne-a arătat nu o dată cât de multe mizerii poate ascunde. Adevărul poate că va ieşi cândva la iveală, dar intuiţia ne spune că afirmaţiile lui Cristescu ar putea să nu fie doar nişte aiureli. Victor Piţurcă este cunoscut de toată lumea ca fiind un antrenor dur, care impune o disciplină de fier şi nu acceptă sfidările sau jumătăţile de măsură. Iar dacă el a ales să nu-l folosească pe mezinul Lung, probabil că a avut motive serioase, chiar dacă nedezvăluite până acum presei şi publicului. E greu de crezut că managerul ar fi luat decizii bazate pe simpatii personale, în defavoarea randamentului din teren al echipei şi implicit în defavoarea sa.

Mult mai important decât dezvăluirea lui Cristescu, mâna dreaptă a lui Piţurcă la Ştiinţa, este însă contraatacul lui Mărin:
“Am văzut declaraţia lui Silvian Cristescu din GSP şi constat cu surprindere că acesta spune multe lucruri trăsnite. Cum pot să spui despre Silviu Lung că s-a dat bolnav ca să nu apere în meciul de cupă cu Dinamo, când acest băiat este un exemplu pentru mulţi?! Este un tânăr de mare calitate pentru Universitatea şi fotbalul românesc, un tânăr pentru care fotbalul înseamnă totul.
Nu poti să afirmi că Lung nu a vrut să joace în acel meci, mai ales că el a fost foarte afectat că a fost lăsat pe margine şi îşi dorea foarte mult să evolueze în acel joc. Cristescu i-a dezinformat pe mulţi în oraşul Craiova, inclusiv pe Victor Piţurcă, îndrugând tot felul de poveşti cu Silviu Lung. De fapt, el niciodată nu l-a avut la inimă pe Silviu Lung şi acest lucru pur şi simplu nu îl înţeleg.
De asemenea, este hazlie afirmaţia lui că sosirea lui Florin Costea la Universitatea Craiova i se datorează. Sunt atâţia martori care pot confirma că rolul lui Cristescu a fost unul minor. Este jenant că nici măcar nu ştie costurile de transfer care sunt mult mai mari faţă de suma vehiculată. Dacă tot a adus vorba de jucătorii pe care el i-a propus la Universitatea trebuia să spună despre aceia care ne-au costat sute de mii de euro şi pe care i-am pierdut gratis sau marea majoritate dintre ei chiar s-au lăsat de fotbal”.

Cuvintele booveanului dau măsura discordiei care macină în această perioadă clubul. Cu conturile goale şi cu restanţe salariale care s-au adunat din nou după ce banii din împrumutul facilitat de Piţi s-au terminat, echipa e acum roasă de scandaluri. E clar că dacă poziţiile celor două tabere ar fi reconciliabile, Mărin putea să-şi rezolve dezacordul cu interviul lui Cristescu printr-un simplu telefon sau o discuţie între patru ochi. Dar cum Ajică spală rufele în public, e clar că Piţurcă şi oamenii săi nu mai reuşesc să dialogheze cu Mărin şi trepăduşii lui din Brigada Diverse decât prin intermediul presei.

“Armata” lui Ajică e din nou în alertă, atacul umflatului fiind un fel de semnal care anunţă iminentul război total. Nelu flocosu’ îşi ascute creioanele şi pregăteşte câteva articole anti-Piţi, şocâtele bagă de zor fitile pe unde apucă, iar cancelaru’ şi valetu’, care abia şi-au revenit psihic după eliminarea stelei din Europa, şi-au unit forţele şi aşteaptă şi ei să se repeadă la Piţi.

Mărin se pregăteşte de război şi dă pe ţeavă, din 2 în 2 zile, câte-o declaraţie ofensivă sau o critică la adresa lui Piţi. El vrea să pregătească suporterii, pentru ca aceştia să nu fie chiar şocaţi atunci când războiul va fi total. Booveanul caută să aibă ca aliaţi jucătorii, pe care încearcă să-i convingă că dacă sunt de partea lui vor avea viaţă lungă la Craiova, nu ca în cazul în care Piţi ar fi avut bani la dispoziţie şi ar fi renunţat la cei care nu fac faţă pentru a aduce fotbalişti mai valoroşi, cu care să obţinem în sfârşit vreo performanţă. Asta face chelul cu ochelari de plastic, în timp ce alte echipe se întăresc şi pregătesc cât mai bine etapele care au mai rămas din retur.

Aceia care încă mai sperau că Mărin, galeria şi Piţurcă ar putea face front comun pentru salvarea clubului, au primit o veste nasoală. Minciunelu le-a arătat din nou ce-i poate pielea şi a mai râs o dată de credulii care se gândeau că de data asta diversionistul se va ţine de cuvânt şi nu va mai apărea deloc în presă, urmând să-şi vadă de afaceri (care or fi ălea???) şi să-l lase pe managerul general să se ocupe de echipă.

Cei mai naivi dintre fani stau acum şi se întreabă de ce l-o mai fi adus perversul supraponderal pe Piţurcă, dacă vrea să-i facă el lotul şi eventual să aibă şi păreri tactice. Le spunem noi: pentru că în acel moment era mare nevoie de banii acestuia, care să menţină restanţele la un nivel cât de cât suportabil pentru fotbalişti şi pentru că a crezut să le va închide gura celor care îi reproşau că în 6 ani nu a adus nici un antrenor adevărat pe care să-l lase şă-şi facă treaba. Mărin a mimat că-i oferă independenţă totală lui Piţi, dar a încercat permanent să-i pună piedici. Acum, invidios de moarte pe simpatia de care se bucură Piţurcă, se pregăteşte să scape de singurul profesionist desăvârşit care a trecut pe la Craiova în “mandatul” său.

Un fel de n-ai mai fi…

Mărin, la Sport.ro:
“Nu sunt sigur de nimic, dar eu cred că sunt şanse mari să rămână Piţurcă. Deocamdată nu pot să spun dacă vor pleca jucători. Nu am ceva de ascuns, suntem în căutări. Până pe 15 ianuarie sunt sigur că se vor rezolva toate problemele. Nu ştiu dacă s-au răcit relaţiile dintre mine şi Piturca, avem unele disensiuni. Când sunt probleme financiare, vă daţi seama că nu ne mai inţelegem ca la început. Avem puncte de vedere diferite în privinţa unor jucători. Piţurcă nu vrea să dea afară pe nimeni. Mă aşteptam la mult mai mult de când Piţurcă a venit aici. Nu se poate să fim la acelaşi nivel cu Unirea Urziceni.


Problema noastră e legată de eventuala vânzare de jucători. Este adevărat că nu am mers la banchetul de final al echipei. Dar m-am simţit rău şi am fost anunţat cu 30 de minute înainte. Mi s-a părut că am fost anunţat prea târziu. Suntem dispuşi să vindem afară orice jucător. Dar nu pot să vând 3-4 jucători pe care i-am crescut în ţară. Am avut încredere în ei, chiar dacă nu am avut performanţă. Cum ar fi să îi văd jucând în tricourile echipelor rivale? Nu ştiu de oferte, doar de discuţii. Sunt nişte vorbe, nu certitudini.
Nu m-a contactat nimeni pentru a cumpăra echipa, nu aşa se pune problema. Nu aş vinde Universitatea nici pe 500 de milioane de euro! Păi asta ce-ar însemna, că eu n-aş mai fi.”


Cu alte cuvinte:
Deci io nu sînt sigur de nimic, decât că vreau să plece dreaqu’ odată Piţi ăstă, că mă oftică. Mi-a dat afară toate slugile, nu mă întreabă şi pe mine ce părere am despre tactica de joc şi mai e şi susţinut de suporteri, mi-a luat de tot prim planu’ la imagine. Deocamdată nu pot să spun dacă vor pleca jucători, că sîntem în căutări. Caut acu’ pe undeva să mai fac un împrumut că mă presează aia mică, “secretara”, să-i mai cumpăr câte ceva... acu’ a văzut nişte jartele de dantelă, aşea o culoare de-asta roz-vişiniu turbat... scumpe ale dreaqu’.

Io nu am nimic de ascuns, da, am nişte disensiuni (iete ce cuvinte ştiu) cu Piţurcă. Io încerc să arunc totu’ pe problemele financiare, că sanchi, când nu e bani şi rezultate nu e nici atmosfera extraordinară, da’ în realitate e vorba de mult mai multe. Iete, recunosc, avem puncte de vedere diferite în privinţa unor jucători. Ce dacă când a venit Piţi am zis că nu mai mă bag la iechipă şi nu mai mă-nteresează partea tactică, că o să mă ocup de afacerile mele, am io nişte afaceri de nu le ştie nimeni, că nu egzistă. Ce bă, voi maţ crezut? Am zis şi io aşea, la caterincă, pentru fraierii care pune botu’, că mai sînt câţiva.

Nu contează că am promis că îl las pe Piţi să ia el deciziile şi îi acord putere şi sprijin totale. Am minţit, cum fac io de obicei, de fapt tot io vreau să decid. De-aia avem puncte de vedere diferite în privinţa la unii jucători, că io deşi ar trebui să îmi văd de treaba unui patron şi să asigur condiţii financiare optime sau măcar decente, vreau să fiu şi antenor şi mă bag la componenţa lotului. Acu’ două luni spuneam că să nu mă întrebaţi de cine vine şi cine pleacă, că e numai treaba lui Piţurcă. Acu’ am întors-o pe şest, zic direct că nu îmi place mie de ideile lu’ Piţurcă, aşea că avem unele divergenţe tehnico-tactice. Cu alte cuvinte am lăsat baltă “afacerile”-adică scobitu’ în cur prin faţa Niuiorcului şi mă bag iar la iechipă, că aşea nu mai se poate. Ce, nu la fel face şi idolu’ meu, Jiji?

Io mă aşteptam la mult mai mult de când Piţurcă a venit acia, da’ e clar că e antrenor prost, habar n-are meserie. Pă io când antrenam obţineam rezultate mai bune. Asta cu “Piţurcă, marele antrenor…”, e vrăjeală vă spun io. Io sînt de 100 de ori mai bun ca el, s-a văzut şi e de acord cu mine şi cancelaru’, care e pregătit să revină pe bancă. Îi comand 7-8 ciorbe şi-l trimit acoloşa, ca să am pe cine să sun să îi spun ce schimbări să facă în timpu’ meciului, că pe antrenor nu pot să-l sun, că îl filmează ăia de la televiziuni şi-mi sare suporterii în cap!

La masa de final de an nu m-am dus că ce, de ce s-o organizeze Piţi, ce dacă ie iel meneger general? Păi ce, mă cheamă iel cu juma’ de oră înainte? Adică io, marele Mărin (că Mărin de acoloşa vine, de la “mare”), dupe ce că nu pot să mai fac iechipa, nici banchetu’ nu pot să-l organizez ? Păi asta e chestiune de imagine, trebuia să mă anunţe, să chem televiziunile şi fotografii să mă pozeze, ce, iei îmi zice aşea din scurt să nici nu am timp să pun la punct regia, nici Adiţă de la Vâlcea nu avea cum să mai ajungă aşea repede ca să îmi mai compună nişte strofe despre mine şi iechipa mea!

Bă bulangiilor, şi nu mai mă întrebaţ de iechipă, că io n-o vând nici dacă rămân în curu’ gol. Am pus laba pe ia, acu’ ie a mea şi gata, totu’ e de prisos. Bine, hai, că i-o dau şi lu’ plodu’ Gigy. Lu’ Găbitza mai puţân aşea, întâi să văd cu cine se încârduieşte, să fie de încredere, că poate îmi infiltrează Gaeta de Sud vreun inamic în familie. Deci nu v-o dau nici pentru un miliard de catralioane de infinite de ieuro. Pă’ ce bă, inadecvaţilor şi răuvoitorilor, vreţ să mă omorâţ cu zile, să ajung de prisos? Pă’ io fără iechipă sînt mort bă, care mai e rostu’ meu pe lumea asta dacă nu mai pot să mai mă dau în spectacol pe la Sa-muilă? Adică ce, io să nu mai fiu? Că dacă nu mai am iechipa io nu mai însemn nimic, nu mai mă bagă nici dreaqu’ în seamă, sunt un nimeni, un zero barat... Tocmai acu’, când am devenit şi io vedetă TV, pe spatele celui mai iubit club din România, dupe ce am făcut atâtea diversiuni ca să pun gheara pe iel?



Traducerea şi adaptarea: CRAIOVASPORT

Comportament de văcar

Săptămâna trecută, la un restaurant din comuna Beharca, Victor Piţurcă, staff-ul şi fotbaliştii Universităţii au luat masa împreună, înaintea vacanţei de final de an. Un gest normal şi o modalitate de a trece peste neajunsurile boovene socializând cu jucătorii şi în alt mod decât în cantonamente sau la antrenamente. O dovadă de echilibru din partea lui Piţi şi chiar de caracter dacă ţinem cont că şi în acest moment managerul Ştiinţei a încercat să repare cât poate din ceea ce a stricat ospătarul parvenit. Piţurcă s-a folosit de prilej şi l-a invitat la masă şi pe primarul oraşului, Marinică Dincă.



Singurul care nu a onorat invitaţia a fost Minciunelu. “Avem ceva de sărbătorit şi nu ştiu eu? Pentru ce să mă duc? În clasament stăm prost, cu banii şi mai rău!”. Ăsta a fost răspunsul de ghiolban al lui Mărin, care ne arată adevărata relaţie dintre el şi Piţi. Cuvinte pline şi de o perversitate caracteristică personajului. Substratul replicii este de fapt un alt atac la Piţurcă, pe care Ajică îl acuză că-i arde de sărbătorit. Iar acest lucru i-l reproşează tocmai booveanul, care a făcut chefuri cu manelişti la fiecare sfârşit de an, bătându-se cu ei pentru microfon în momente când echipa stătea mult mai prost în clasament.

Parvenitul diversionist, după ce că e prost, mai e şi fudul. A băgat clubul într-o situaţie dezastruoasă şi nu mişcă un deget pentru a încerca să salveze cât se mai poate. La valoarea sa de ospătar rupt în cur, Ajică nu poate să se coboare într-atât încât să participe la o cină cu primarul oraşului (care nu mai e Solomon!), să facă un mic efort pentru a socializa şi a îmbunătăţi relaţiile cu instituţia căreia îi cere (ăsta e substratul tuturor atacurilor din fiţuica falimentară) să lase investiţiile în spitale sau canalizări şi să dea bani firmei lui şi a familiei lui, ca să poată ţine clubul de fotbal şi să fie vedetă TV.

E prima masă de final de an la care unsurosul nu participă. De ce? Pentru că n-a mai organizat-o el (ci Piţurcă), n-a mai fost el tartorele. Chelnerii n-ar mai fi strigat “boss” la el, ci la Piţi, pentru că acesta îi plătea. Iar Mărin nu suportă să nu fie el vioara întâi. Deşi poate părea ciudat, asta defineşte cel mai bine mentalitatea lui Minciunelu. Dacă nu e el numărul unu, prezent în tot şi în toate, atunci nu mai contează ce se întâmplă cu echipa. Poate să ia şi titlul, care mai e sensul dacă văcarul nu mai e personajul principal?

Măscăriciul nu se lasă...

După ce a târât Ştiinţa până pe marginea prăpastiei, parvenitul de Booveni nu se lasă şi îşi duce mai departe obişnuitele diversiuni. Mai nou, dacă tot se plictiseşte fiindcă momentan “jucăria” e la Piţi, el şi-a fixat ca obiectiv eliminarea din mentalul colectiv al fanilor Ştiinţei a ideii că suporterii pot fi vreodată patronii echipei, versiune lansată de Victor Piţurcă la ultima sa conferinţă de presă, când l-a dat de gol pe ospătar, arătându-ni-l în toată sărăcia sa.

Mărin e plin de datorii ca WC-lul de căcat, dar ne ţine lecţii despre economie şi ne explică în fiţuica sa falimentară şi ce e ăla socios. El încearcă să desfiinţeze din start o idee de care se teme, pentru că o astfel de variantă de coşmar pentru el ar însemna sfârşitul carierei sale de vedetă TV. Ajică e un fel de Andreea Tonciu a fotbalului, în timp ce Cloşca Ivanovici sau Sa-muilă sunt, pe rând, bahmuţenii care-l invită constant să se maimuţărească.

Ajică Minciunelu:
“Ideea ca suporterii să se implice în acţionariatul clubului este una frumoasă, dar, zic eu, inaplicabilă în această perioadă în România, deoarece criza economică a redus mult puterea de cumpărare a oamenilor. Chiar dacă mulţi şi-ar dori asta, nu prea pot să-şi permită.
Cât despre mult vehiculata variantă de “socios”, sunt surprins să constat că foarte mulţi habar nu au ce înseamnă acest lucru. “Socios” se numesc cei care sunt plătitori de abonamente ori Universitatea Craiova nu a depăşit 500 de “socios” (cumpărători de abonamente) pe an, şi asta la cele mai mici preţuri din ţară. Dacă am avea 10.000 de “socios” la 100 de euro abonamentul am putea să mai discutăm. Atâta timp cât numărul de abonamente este jenant de mic, consider subiectul de prisos”.

Astea fiind spuse, booveanu’ a vrut să ne reteze orice speranţă. Adicătelea Minciunelu cel rupt în cur consideră subiectu’ de prisos. Şi probabil “inadecvat”, dar acu’ îi dă cu prisosu’, că a mai învăţat un termen de la televizor zilele astea.

Argumentul umflatului e că nu s-au abonat 10.000 de suporteri, ca să aibă el bani pentru rujurile, poşetele şi chiloţii secretarei. Plin de competenţă, amorezul Măry ne spune că e şi surprins să constate că noi nici nu ştim ce e aia “socios”. Şi ne şi explică: “Socios se numesc cei care sunt plătitori de abonamente ori Universitatea Craiova nu a depăşit 500 de socios pe an”.

Prostului i-a trecut ceva pe la ureche, dar când nu e şcoală n-ai ce să ceri. Pentru zevzec, să-ţi cumperi un abonament la meci e tot una cu a fi asociat la un club, aşa cum sunt fanii Barcelonei spre exemplu. Aceştia nu au doar abonamente, aşa cum se întâmplă în toată lumea, ci sunt acţionari la propriul club, aduc cotizaţii anuale (nu sume imense) şi au drept de vot, pe care şi-l exercită atunci când este ales preşedintele clubului. Pentru că aia înseamnă să ai “mandat”, un cuvânt foarte des şi foarte prost folosit de Mărin. El încă n-a aflat că mandatul se primeşte din partea cuiva, nu e un lucru pe care ţi-l iei singur (sau dând la schimb o benzinărie lui Dinel).

Totuşi, ceva-ceva înţelege şi booveanul din harneala cu “socioşii”. Adică faptul că atunci când la un club sunt socios, acel club nu mai are patron. Pentru că patroni sunt suporterii, adică asociaţii (traducerea cuvântului socios).

Prin urmare, Mărine, scuteşte-ne de diversiunile astea! Socios nu presupune doar plata unor abonamente, ci presupune că echipa ar fi, aşa cum este varianta ideală, a suporterilor şi a comunităţii, care ar putea avea o implicare financiară mai mare. De ce nu vrea Mărin cu “socios” şi ne spune că nu e bine aşa? Pentru că în acel caz fericit, el n-ar mai exista! “Socios” s-ar traduce “fără Mărin”! Şi fără alţii ca el! Nici Gigy sau Găbitza nu şi-ar mai găsi locul printre patronii din acte ai SRL-ului pe care figurează clubul. Ăsta e motivul real pentru care booveanul vrea să ne convingă că “ideea este frumoasă, dar inaplicabilă”. Sau “inadecvată”.




CRAIOVASPORT oferă mai jos este definiţia cuvântului “socio”, ca să înveţe şi incultul în timp ce-şi aşează ochelarii de plastic pe meclă şi secretara pe belengher:

Socio
De Wikipedia, la enciclopedia libre.
Socio, o socia, es la denominación que recibe cada una de las partes en un contrato de sociedad. Mediante ese contrato, cada uno de los socios se compromete a aportar un capital a una sociedad, normalmente con una finalidad empresarial.

Por extensión, también se llama socio a cada una de las partes que trabajan conjuntamente en desarrollar un negocio empresarial, cualquiera que sea la forma jurídica utilizada. Asimismo, se denomina socio a un miembro de una asociación. En este caso, no existe la finalidad empresarial, dado que la asociación suele tener una finalidad social, cultural, deportiva, u otras.

Participación paritaria: Todos los socios son iguales y tienen los mismos derechos (un voto por socio). Es el caso de un club o una cooperativa.
..................................................................................................................
Socio
Sursa: Wikipedia, enciclopedia liberă.
Socio, sau socia, este denumirea pe care o primeşte fiecare dintre părţile implicate într-un contract de parteneriat. Prin acest contract, fiecare dintre parteneri se angajează să aducă un capital în societatea respectivă, de obicei cu un scop comercial.

Prin extensie, se numeşte socio fiecare dintre părţile care lucrează în echipă pentru dezvoltarea afacerii, oricare ar fi încadrarea ei juridică. De asemenea, este denumit socio un membru al unei asociaţii. În acest caz, nu există scop comercial, din moment ce asocierea are de obicei un scop social, cultural, sportiv, sau de alt tip.

Participaţiuni egale: Toţi asociaţii (socios) sunt egali şi au aceleaşi drepturi (un vot pentru fiecare socio). Acest lucru se întâmplă în cazul unui club sau unei cooperative.

Ospătare, va veni şi ziua scadenţei!

“Vremelnicul” cameleon din fruntea clubului nostru continuă să ne sfideze. Refuză să accepte că Universitatea Craiova nu este un butic de la colţul străzii, un SRL oarecare pe care l-a înfiinţat el sau alt şmenar de teapa lui. Acest club este un simbol şi nimeni nu are dreptul să-l terfelească. Nu suporterii sunt de vină că situaţia a fost prost gestionată. Vă mai aduceţi aminte cu câtă vehemenţă nega realitatea, cu câtă spontaneitate şi naturaleţe minţea, aruncând cu jigniri în ziarele care-şi permiteau să dezvăluie adevărul? “Gaeta de Sud” era prezentată ca marele duşman al echipei, dacă scria că societatea booveanului e în stare de insolvenţă şi are datorii mari neplătite. Şi la fel păţea oricine vorbea, chiar şi cu jumătate de gură, despre situaţia catastrofală.

Mărin nu are calitatea de a ne umili din nou prin liga a doua. Acest vierme a trăit ani de zile de pe urma clubului! Şi-a făcut imagine gratis timp de 6 ani şi a ţinut echipa cu banii din drepturile TV, câteva sponsorizări şi banii din bilete şi abonamente, adică proveniţi de la suporteri. Acesta a fost tot bugetul clubului care a zăcut, cu excepţia unui singur sezon, mai mereu pe buza prăpastiei! Impostorul din Booveni nu a băgat nici un ban de la el, bilanţul său nefiind în nici un caz pe minus.

Acum, când datoriile către stat au ajuns la sume astronomice şi nu a mai putut plăti nici măcar contractele jucătorilor, negociate tot de el şi de clica lui de slugoi, a ajuns la concluzia că banii din drepturile TV nu ajung. Luat de valul parvenirii, Mărin s-a crezut un fel de Hugh Hefner de Booveni şi a preferat să-i cumpere genţi, chiloţi şi rujuri secretarei, decât să bage bani în echipă! Pitzipoanca are maşină şi apartament de la Casanova, bani cu care burtosul amorez putea achita salariul anual al unui fotbalist important. Dar i-a fost se pare mai frică să nu depună Alinutza memoriu şi să devină liberă de contract...

Ospătarul e singurul vinovat pentru situaţia dezastruoasă în care a ajuns acest club. Timp de 6 ani el ne-a minţit fără încetare, ne-a batjocorit şi a târât clubul în toate mocirlele şi scandalurile posibile. Dacă echipa va fi retrogradată din cauza datoriilor şi implicit a neprimirii licenţei, Mărin e pa. Ne-a umilit prea mult. A jurat pe copiii lui că nu vom mai ajunge niciodată în situaţia de a retrograda.

“Sunt convins că nu avem nici o şansă să obţinem licenţa pentru sezonul viitor. Dacă statul nu ne amână datoriile cu cel puţin şase luni, Ştiinţa va juca în sezonul următor în liga a doua. Nu voi vinde echipa, nimeni nu-mi poate garanta că va face mai mult pentru Craiova”. Asta a declarat bastardul boovean, cu un tupeu inegalabil. Acest nemernic a întrecut orice măsură.

Formularea “Nu voi vinde echipa, nimeni nu-mi poate garanta că va face mai mult pentru Craiova” e demenţială. Adică dacă un miliardar român sau străin îşi exprimă dorinţa de a cumpăra un club distrus de datorii (pe care acceptă să le plătească), trebuie să-i garanteze sărăntocului ceva. Oare el ce i-o fi garantat mentorului Dinel când a pus mâna pe club? El a făcut cumva mai mult decât miliţianul, dacă duce din nou echipa tot acolo de unde a luat-o?

Mărin nu a făcut nimic altceva decât să manipuleze şi să încerce mereu să mintă suporterii. La început, unii i-au căzut în plasă. Diversionist de excepţie, Ajică a căutat mereu să pară un suporter înfocat al echipei. O mare păcăleală, pentru că pe boovean nu-l interesează cu adevărat binele echipei, ci cum poate el să profite cât mai bine de pe urma popularităţii acestui “brend”. Un brand la strălucirea căruia el nu a contribuit cu nimic, ci doar l-a murdărit.

Dacă jegosul ar fi cu adevărat suporter al Ştiinţei, atunci el ar vrea în primul rând ca acestei echipe şi fanilor ei să le fie bine. Aşa că în situaţia în care el nu poate face faţă nevoilor clubului, decât să-l chinuie, l-ar elibera de sub jugul său şi ar lăsa pe altul mai capabil să-l conducă. Pentru Mărin nu contează însă cât rău face Ştiinţei, atâta timp cât e a lui şi a familiei sale. Când e strâns cu uşa, spune că această echipă nu e lui, ci a suporterilor, iar el e doar un administrator, pentru ca atunci când e pe val, să anunţe cu trufie că echipa e a sa şi o va lăsa moştenire plozilor, ca pe un simplu obiect de uz casnic.

Un nimeni din Booveni, parvenit şi ajuns patron de “brend” printr-o blestemată conjunctură, crede că se poate juca de-a Dumnezeu cu noi. Nici măcar nu se mai sinchiseşte să încerce să încropească vreo justificare pentru naivi, ci doar ne anunţă ca un crainic de gară că vom retrograda, şi cu asta... basta. În impostura şi grandomania lui, el se visează un fel de alfa şi omega, un personaj divin care are dreptul de viaţă şi de moarte asupra acestei echipe. Într-o bună zi, nu foarte îndepărtată, va veni însă scadenţa.

ALIN FORNADE: 112 Craiova

Nu e vorba de Piţurcă. Nu mai zîmbiţi că tipul acela căpos a ridicat steagul alb în Bănie. Nu e nici măcar vorba de Mititelu.

Nici gînd. E vorba de o moştenire genetică, notificată într-unul dintre imnurile Universităţii: “De bucurie rar avurăm parte”. E o miză mult mai importantă decît orgoliile personale. E în joc un brand prigonit în ultimii 20 de ani, o echipă abandonată la răspîntia intereselor meschine.

Nu e simplu. Nu te poţi scula de la masă şi să pleci. Domnule Piţurcă, atunci cînd fanii au umplut stadionul, răspunzînd apelurilor antrenorului, nu ştiaţi problemele financiare ale clubului? Suporterii v-au primit cu încredere, v-au girat cu entuziasmul lor în pofida rezultatelor modeste. Doar un laş renunţă acum, iar Piţurcă nu e un tip fricos. E momentul să-şi folosească relaţiile şi influenţa pentru a desţeleni relaţiile cu autorităţile locale, pentru a căuta sponsori sau investitori care să preia o parte din acţiunile Universităţii.

Ar fi cazul să devină vizibili. Suporterii “Ştiinţei” sînt divizaţi în bisericuţe, nu mai pot coabita în Peluza Sud. Ar fi timpul să strîngă rîndurile, să arate că le pasă. Nici cînd Universitatea a fost mutată la Severin n-au reacţionat. În timp ce 10.000 de timişoreni s-au strîns în Piaţa Operei pentru a-şi cere echipa înapoi, în timp ce fanii Universităţii Cluj au mărşăluit pentru a-şi apăra clubul, craiovenii s-au revoltat doar pe forumuri, s-au încins doar pe internet. Încă nu e prea tîrziu. Mîine poate fi. Organizaţi un miting pentru a sensibiliza politicienii olteni, faceţi o chetă pentru “Ştiinţa”, pichetaţi fîntînile arteziene. Orice gest contează. Din păcate, Adrian Păunescu nu mai e, nu mai are cine să vă apere, să hrănească leii cu verbe de foc.

Grea încercare pentru Adrian Mititelu. Cîrcotaşii au intuit că va eşua lamentabil, că nu e patronul potrivit pentru o echipă cu o istorie încărcată. Cînd a preluat clubul, în urmă cu cinci ani, a promis că Universitatea nu va mai evolua în liga secundă. Dacă nu-şi ţine cuvîntul, să plece, să lase locul unui finanţator cu mai multe resurse. N-a fost capabil să atragă sponsori importanţi, s-a războit permanent cu edilii, a ţinut “Ştiinţa” pe buza prăpastiei. Se pot vinde jucători, pot fi cedate acţiuni autorităţilor, fanilor, altor oameni de afaceri. E meciul decisiv pentru Mititelu. Dacă-l pierde, nici toată apa Jiului nu-i va spăla păcatele.

E luna cadourilor. Nu şi la Craiova. Sub brad se adună din nou griji şi emoţii. Primăvara e departe. Noroc că printre nori se vede cerul. Încă e albastru.

Alin Fornade (http://blogsport.gsp.ro/fornade/)