Interesantă zi, cu Mititelu jubilând la Niuiorc împreună cu
Blondu și Gogoașă (și nu e doar o afirmație la caterincă, și Țârcă și Gogo erau
acolo cu câteva ore în urmă!), ultimii așteptând probabil disperați răsplata
promisă pentru tot ce au făcut pentru familia booveanului, cu procurori care amintesc
de anii ‘50 și cu
judecători care dau sentințe după ureche.
Lăsând deoparte șocul citirii unei astfel de știri, o întrebare
îți vine inevitabil în minte:
oare ce avocați a avut Federația la această etapă a procesului???
Sunt foarte multe întrebări de bun simț pe care poate că și
avocatul Federației ar trebui să le citească, pentru că forul fotbalistic român
pare că a fost reprezentat în instanță de femeia de serviciu, nu de un expert în
drept:
- Dacă srl-ul lui Mititelu nu era Universitatea Craiova, atunci unde e
prejudiciul sentimental provocat de o presupusă decizie eronată a FRF? Avem o
hotărâre definitivă și executorie care spune clar că familia lui Mititelu a
înregistrat cu rea credință pe la OSIM stemele Universității Craiova și care
decretează că siglele și istoria Științei aparțin în exclusivitate Clubului
Sportiv și nu familiei lui Mititelu. Prin urmare, dacă srl-ul lui Mititelu nu e
Universitatea Craiova, din punct de vedere legal pică automat argumentul
afectiv.
- Dacă în statutul FRF era prevăzută această sancțiune, de
care este pasibil un membru care încalcă statutul și regulamentul adresându-se
instanțelor civile înainte de a le epuiza pe cele sportive (ultima fiind TAS-ul),
atunci unde este ilegalitatea?
- FRF e o asociație formată din membri afiliați, care au
decis prin propria voință că vor să facă parte din această asociație,
obligându-se automat să-i respecte statutul și regulamentele. Dacă un membru nu
vrea să le mai respecte, el își asumă sancțiunile prevăzute de regulament și votate de ceilalți membri sau de
reprezentanții lor.
FRF nu e statul român, iar un anumit membru, fie el chiar
și colaborator de nădejde al DNA, nu e cetățean prin naștere al
acestui stat... Nu e obligatoriu ca Federația Română de Fotbal să permită să
facă parte din rândurile ei oricărui club privat, chiar dacă acesta înțelege
să-i încalce regulamentele.
- Pe ce se bazează suma imensă calculată drept despăgubire? Pentru
a decide un astfel de prejudiciu material e nevoie de o expertiză, de niște
dovezi reale ale presupusului prejudiciu, nu sunt de ajuns afirmațiile părții
care îl cere.
Valoarea jucătorilor
din lotul proaspăt retrogradat al lui Mititelu, la acel moment cu greu putea atinge un total de 5
milioane de euro, majoritatea fotbaliștilor având în acel moment deja depuse și
pe rolul instanțelor sportive memorii pentru a deveni liberi de contract,
pentru că nu aveau plătite salariile de 4-5 sau chiar 7 luni. Iar deznodământul
era oricum ușor de intuit, în cazul în care nu ar fi fost declarați liberi în
urma dezafilierii. Că Dina, Dănănae și
ceilalți aveau clauze de 15 - 20 de milioane ne amuză pe toți, dar să calculezi
ca despăgubiri aceste sume aberante trecute în contractele jucătorilor drept
clauze de reziliere fictive e mai mult decât prostie, e intenție și deja vorbim
de un posibil caz infracționalitate, nu de act de justitie.
Motivul pentru care Mititelu a pus jucătorilor acele clauze
astronomice e știut de toată lumea: a făcut-o doar pentru a-i intimida, să-i țină astfel legați și să-i împiedice să plece la alte cluburi fiindcă erau neplătiți.
Așa cum unii dintre
jucători au mărturisit la acel moment, în contractele lor era chiar prevăzut
faptul că dacă vor pleca trebuie să-și plătească din propriul buzunar aceste
clauze de reziliere.
Dar aceste clauze erau pur fictive, iar asta se poate
constata foarte simplu, verificând dacă respectivii sportivi erau asigurați
la casele de asigurări pentru aceleași sume din clauzele contractuale.
Respectivele clauze nu
echivalează cu valoarea reală a jucătorilor, cu sumele plătibile efectiv, ci acele
clauze au doar o valoare virtuală, ce nu se confundă cu valoarea financiară
concretă.
Oare dacă Mititelu îi punea clauză de 1 miliard de lire sterline lui
Dina, judecătoarea ar fi dat o despăgubire de un miliard pentru boovean?
- Sume din drepturile TV este exclus să poată fi luate în
calcul atunci când s-a calculat despăgubirea, fiindcă echipa lui Mititelu
retrogradase în Liga a II-a și urma să nu mai primească niciun ban din drepturile
TV.
Atunci de ce argumente a ținut cont judecătoarea când a
decis un astfel de cuantum galactic al despăgubirii? Oare are această doamnă
judecător capacitatea să înțeleagă valoarea unui jucător de fotbal?
Hotărârea în sine urlă de discrepanțe, de contradicții și de
lipsa celei mai elementare logici. E evident că nu a existat o expertiză
profesionistă făcută pe valoarea de piaţă a sportivilor, iar cazul a ajuns pe masa unui judecător fără experienţă
în drept sportiv.
- Ce profit înregistra srl-ul lui Mititelu în acel moment? Ce profit înregistrase în toți anii anteriori?
Atunci cum poți spune că o activitate a fost prejudiciată material prin presupusa oprire ilegală a ei, când oricum acea activitate era pe pierdere?
- Cum e posibil să răspundă de această presupusă neregulă doar
2 persoane, când votul a fost dat de Comitetul
Executiv și apoi decizia a fost validată de Adunarea Generală a Federației Române de Fotbal, compusă
din toți membrii afiliați, sute de oameni?
O anchetă incredibilă a procurorilor, care au
hotărât să-i trimită în judecată doar pe Sandu și Dragomir (ultimul nici nu a
semnat procesul verbal al ședinței, deci votul său nici măcar nu a fost
exprimat și luat în considerare!!!), dovedind că totul este doar un spectacol
pentru presă și public, fiindcă doar cei 2 au priză la media, nu și Octavian Goga – vicepreședinte FRF, Marius Stan
- reprezentant al cluburilor din Liga I, Marian Rusen - reprezentant al
cluburilor din Liga a 2-a, Cristi Bobar - reprezentant al cluburilor din
Liga a 3-a, sau Paul Costaș - reprezentant al
cluburilor de copii și juniori, toți membri ai Comitetului Executiv de la acel moment.
- Cum e oare posibil ca o instanță din România, în colaborare
cu procurori ai acestei țări, să încerce pe față să îmbogățească un interlop infractor,
un individ care are zeci de milioane de euro datorii la stat pentru că nu și-a
plătit niciodată taxele și impozitele, așa cum noi toți o facem?
Oare ce interese se ascund în spatele acestei combinații
năucitoare, poate cea mai mare șmecherie care s-a încercat vreodată în România?
Pentru că nu există vreun alt caz sau proces în care Justiția română să fi
acordat un astfel de prejudiciu cuiva.
E de necrezut cum un judecător vrea, fără
niciun fel de argument logic, să transforme un personaj de teapa acestui evazionist, care are doar meritul de a fi un fidel colaborator al
procurorilor, într-unul din cei mai bogați oameni din România (vorbim
aici de bani cash)?
O știe toată lumea, Mititelu are o basculantă de dosare la DNA, dar fiindcă și-a turnat
tovarășii de fapte este încă protejat.