Craiova cu care ne ruşinăm…

Chinuit îngrozitor de uitare, ospătarul Mărin a încercat să revină zilele trecute în centrul atenţiei. Aşa că s-a gândit să cheme corespondenţii din Bănie ai diverselor organe de presă la o nouă reprezentaţie de-a sa, pentru ca aceştia să propage ştirea şi lumea să nu uite că paranoicul mai trăieşte.

L-a însărcinat să convoace “jurnaliştii” pe sclavul său Roşcaca, spurcatul cancelar muritor de foame care-i spală picioarele, chiloţii şi izmenele lui Mărin în schimbul unei bucăţi săptămânale de parizer şi a “cazării” într-una din camerele părăginite din podul fostului bordel Niuiorc.



Din imagine lipseşte chiar Groşereanu,
victima oligofrenului din stânga.

Finalul spectacolului de circ boovean a fost resimţit într-un mod nu prea plăcut de unul dintre oamenii din presă care a mai cutezat, din când în când, să-l înţepe pe dement cu câte un articol bine argumentat în “Gaeta” de Sud. Ştiind că unul ca Bogdan Groşereanu e mult mai periculos pentru propaganda cu care încearcă disperat să-şi prelungească “dictatura” decât ceilalţi purtători de microfoane prezenţi pe-acolo, (aici evident nu includem nişte măscărici absoluţi precum protevistul Stăncescu, inofensivi dacă le furnizezi materialele de can-can cu care analfabeţii să mânânce o pâine şi să-şi achite rata la apartament şi factura la mobil), Mărin i-a trasat sarcină bodigardului său să-i dea pumni şi genunchi la ficat inadecvatului.

Nimic nou, pentru că nu e prima oară când un ziarist e agresat de Minciunelu sau de vreun smardoi angajat de acest bolnav mintal care batjocoreşte simbolul oltenismului cu largul concurs al edililor şi al capilor universitari. De data asta însă, colegii de breaslă ai lui Groşereanu şi-au anunţat solidaritatea cu “gaetarul” lovit de agariciul “Calu” (porecla lui Mihai Zamfirache, unul dintre ciumpalacii care se mulţumesc cu 2 pachete de ţigări şi 3 felii de salam ca să bântuie pe holurile Niuiorcului).

Cică ziariştii ar fi hotărât să-l boicoteze pe circar, trecându-şi numele şi pe o listă a celor care promiteau să nu mai participe la vreo conferinţă a dezaxatului şi să nu-i mai promoveze delirul. Nu că ar fi rău să se întâmple asta, ba chiar o astfel de atitudine l-ar înnebuni pe Mărin, dar suntem convinşi că asta ar fi o utopie, având în vedere cât de curve sunt mulţi dintre “reprezentanţii mediei” (exprimarea pompoasă e evident ironică, având în vedere că mulţi dintre aceştia sunt nişte lingăi semianalfabeţi).

Că breasla ziariştilor din Bănie cuprinde mulţi ticăloşi ştiam deja. O să vă dăm azi încă un exemplu concret, ca să înţelegeţi că şocâtele sclav Sony Torică sau măscăriciul Stăncescu sunt doar vârful aisbergului şi nu doar ei sug pula pentru bani în stânga şi-n dreapta, lipsa de moralitate şi compromisurile abjecte fiind pentru astfel de agramaţi un mod de viaţă.



Nu-i aşa că babuinul din imagine
are o privire care-i trădează
inteligenţa...?

 Ei bine, după ce şi-a trecut numele pe lista “dizidenţilor” care-l vor sabota pe ospătarul care a ucis Ştiinţa, a doua zi unul dintre “jurnalişti” a uitat de angajamentul de onoare şi l-a şi avut pe Mărin la emisiune. Pe căcănar îl cheamă Petrişor Albu (mai bine-l chema Maro…) şi din câte am auzit prezintă de vreo 10-15 ani emisiuni la Tera-sat, postul ăla local absolut jalnic, la care nu privesc probabil nici familiile realizatorilor şi pe care doar dacă sunteţi masochişti l-aţi setat pe vreun program al televizorului.

Dacă totuşi aveţi astfel de tendinţe (toţi avem defecte, nu?) asociate cu prea mult timp liber şi butonând aiurea v-aţi rătăcit cumva pe Tera-sat în timp ce rula vreo emisiune de-a martalogului, aveţi noroc că mai supravieţuiţi. Personajul e de-o prostie, sclavie şi imbecilitate rare, încât ar putea scoate din sărite şi-un călugăr budist. Un sclav insalubru, fără coloană vertebrală şi fără vreun dram de decenţă sau onoare, pocitania a dat practic, prin atitudinea sa perversă şi nesimţită, definiţia unei mari părţi a jurnaliştilor Craiovei.

Cine s-a încumetat şi a şi reuşit să privească de la un capăt la altul o emisiune realizată de sărmanul imbecil Petrişor, merită declarat erou şi medaliat. Martalogul e atât de insipid încât probabil că e mai interesant să priveşti o oră în gol peste un câmp nesfârşit cu ciulini, decât să-l asculţi pe el mutilând limba română, incapabil să ducă o frază la bun sfârşit pentru că vocabularul limitat îi împiedică să facă asta. Limba de lemn îţi zgârie timpanele iar regionalismele rurale care-i trădează nivelul scăzut al dezvoltării intelectuale abundă printre miile de cacofonii şi dezacorduri, iar peste toate, ca o bomboană peste coliva Terasat-ului, te vor scârbi limbile-n cur date oricui are vreo funcţie, publică sau pe la vreun club din orice sport... Omul e sclav din naştere, iar greţoşeniile curg cu o naturaleţe care-ţi întorc stomacul pe dos.

Aceşti mizerabili, alături de corupţii şi perfizii politicieni aflaţi în diverse funcţii publice sau de şmenarii care profită de pe urma galeriei, sunt o realitate a Craiovei cu care ne ruşinăm…

Craiova lui Bornescu

ALIN FORNADE: Craiova lui Bornescu  

Nu, n-am visat. A fost aievea. Îl ciupeşti pe cel de lângă tine să te convingi că nu e o născocire a imaginaţiei. "Simt o durere foarte mare în suflet că Universitatea Craiova nu mai este". Da, "Ştiinţa" a existat, nu e doar o poveste. Martor e şi Mircea Bornescu, care a plecat cu lacrimi în ochi din Bănie, cu doi ani înainte ca Universitatea să fie condamnată la moarte. Când a venit la Craiova, în 2005, liga secundă era cea mai mare nenorocire ivită sub cerul alb-albastru. Astăzi, Bănia ar jubila dacă echipa ar fi luată în calculele pentru promovare indiferent de eşalon. Deocamdată, e imposibil. Patronul atacă federaţia cu petarde, iar când fumul se risipeşte, oraşul îşi reia viaţa ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Îţi vine să-i tragi de mânecă pe trecători, să-i scoţi din letargie, să-i întrebi dacă nu au pierdut ceva. Un prieten drag, o parte din viaţă, o echipă de fotbal.

Şi atunci îi dăm din nou cuvântul lui Bornescu, să întrerupă ora de linişte. Vă mai amintiţi, craioveni? "Promovarea, victoria cu Dinamo, când am bătut cu 2-0, victoria cu 4-1 cu CFR, au fost cele mai frumoase momente. Mă căutase Steaua când am semnat cu Universitatea, dar am ales Craiova pentru că doream să joc, să acumulez experienţă. Craiova şi Rapid sunt echipele mele de suflet".

Bornescu spune că Mititelu nu a reuşit, fiindcă i s-au pus mereu piedici în Craiova. Fostul portar crede că a fost greşită strategia patronului "Ştiinţei" de a miza pe tineri, deoarece foarte rar poţi face performanţă fără jucători cu experienţă. Oferă un răspuns evaziv când e întrebat de ce a ratat Craiova cupele europene într-un meci cu Vasluiul. "S-au întâmplat foarte multe lucruri negative între noi. Nu are rost acum să le discutăm. Atunci a murit o echipă frumoasă". Poate că, dacă lucrurile ar fi lămurite, ar fi mai uşor să salvăm pacientul.

Înainte de a semna în decembrie cu "U" Cluj, Bornescu a avut o discuţie cu Adrian Mititelu, gata să joace din nou în liga secundă în cazul în care "Ştiinţa" ar fi primit licenţa. Craiova n-a luat licenţa, n-a mai luat trofee din secolul trecut. Dar, in pofida anilor de secetă şi a promisiunilor mereu încălcate, cine a cunoscut-o nu o va uita niciodată. Întrebaţi-l pe Bornescu.

ALIN FORNADE

Stigmatul suporterului

La televizor privim în zilele acestea manifestaţiile de protest ale românilor din mai multe oraşe ale ţării. Oamenii nu mai suportă minciuna şi batjocura unor politicieni a căror nemernicie a atins cote insuportabile. A fost ceva şi la Craiova, dar prea puţin în comparaţie cu alte oraşe, confirmând încă o dată lipsa de reacţie care-i caracterizează pe craiovenii de azi. Spunem de azi fiindcă istoria ne învaţă că altădată, acum multe decenii, Craiova şi Oltenia erau recunoscute ca nişte zone imposibil de supus de către despoţi.

Dar nu reacţia Băniei vrem să o remarcăm acum, ci modul în care presa din ţara noastră continuă să-i eticheteze pe mulţi dintre cei care au legătură cu fotbalul. Vorbim de suporterii diverselor echipe, care au căzut încă o dată victime ale demagogiei stupide propagate de mulţi reprezentanţi ai mediei.

Ziariştii de mucava, unii chiar mari editorialişti, au pus şi cu aceată ocazie eterna pecete de “huligani” asupra unor oameni normali, mulţi dintre ei cu studii superioare şi cu job-uri respectabile, a căror vină e că în viaţa de zi cu zi au simpatii pentru o anume echipă de fotbal. Din studiourile diverselor televiziuni, “oamenii de presă” ne vorbesc despre libertate, dar duhnesc de prejudecăţi.

La un moment dat, chiar marele deontolog Cristian Tudor Popescu explica în direct cum jandarmeria e o intituţie perfectă, care a făcut un lucru minunat “degajând carosabilul din bucureşti, despre care legea spune că nu poate fi ocupat”... E şocant să vezi cum pentru o personalitate de calibrul lui CTP, importanţa unei străzi pe care nu vor putea circula timp de câteva ore nişte maşini e la fel de mare cu chinul unei naţiuni ajunse la capătul răbdărilor.

Aşadar legea apără asfaltul de calitate infectă turnat peste tot prin ţară de firmele Elenei Udrea sau ale clanului care conduce România, asfalt care e imperios necesar a fi degajat, dar nu apără cetăţenii acestei ţări, care probabil sunt mai puţin importanţi. Şi, culmea, şoferii care treceau cu maşinile prin zona “degajată” de “forţele de ordine” claxonau, salutând astfel manifestanţii... CTP şi alţii ca el, oameni onorabili şi de apreciat pentru componenţa bibliotecilor din sufragerie, fac o greşeală mare judecând şi condamnând verbal nişte oameni ca şi ei, doar pentru că le place fotbalul şi o anume combinaţie de culori.

De parcă suporterii echipelor de fotbal nu sunt tot români, cetăţeni cu drepturi depline ai acestei ţări, de parcă mulţi dintre ei nu au aceleaşi probleme sociale şi au venit să comenteze vreun meci în centrul oraşului, pe un frig pătrunzător. Nu spunem că toţi fanii cluburilor de fotbal sunt demni de respect, dar e aberant să-i cataloghezi în toate felurile fără nici un argument. Faptul că au o anumită particularitate sonoră a scandărilor, care se aud altfel din piepturile lor decât din gâtul gopodinelor sau ale venerabililor pensionari prezenţi şi ei în stradă, asta nu-i face “huligani” pe tinerii care obişnuiesc să meargă, în weekend, şi la un meci de fotbal.

În 1989, pe străzile însângerate ale Timişoarei scandau împotriva lui Ceauşescu mii de oameni, probabil toţi suporteri ai lui Poli. În toate oraşele în care s-a manifestat atunci, mulţi dintre oamenii care au strigat împotriva tiranului comunist erau fani ai vreunei echipe. Şi nici aceia nu aveau autorizaţie să blocheze carosabilul... Oare la asta s-or fi gândit distinşii deontologi de la televizor, care ne explicau că “manifestanţii de bine” sunt doar bătrânii cu nepoţi de mână şi gospodinele (femeile obligatoriu trecute de prima tinereţe, ca să fie credibile pentru ziarişti)…

 “HULIGANII” DIN '89...
















PS. Lăsând la o parte abuzurile odioase ale jandarmeriei / miliţiei, cei care înţeleg să compromită ideea de suporter şi chiar de ultras, prin violenţă gratuită, sunt departe de a avea respectul nostru!

D-ale carnavalului…

Ca să vă mai ţină la curent cu ultimele caraghioslâcuri ale “Ligii lu' Mitică", în cazul în care după decesul Ştiinţei nu mai urmăriţi asiduu emisiunile de gen (mai ales că RDS-ul i-a făcut o aroganţă gesepeului), CRAIOVASPORT vă prezintă câteva noutăţi (a se citi ultimele comicării) din fotbalul autohton.



Astfel, trebuie să ştiţi că “echipa Concordia Chiajna şi-a schimbat conducerea tehnică şi administrativă: Laurenţiu Reghecampf a fost numit antrenor principal, iar postul de manager general îi va reveni soţiei acestuia, Ana Maria Prodan.” (gaeta sporturilor)
Prodanca: "Încercăm să producem un şoc!" :)))

Aşadar, Ana Maria Mamelă (care probabil plănuieşte să producă un şoc arătându-le jucătorilor ugerele din dotare) şi brelocul său, papiţoiul Regheton, sunt din nou în Liga I! Uraaaaa!!!

Nu ştim dacă vor avea la fel de mult succes, dar cert e că altădată făceau furori:
http://craiovasport.blogspot.com/2011/05/circul-fc-booveni-prezinta-spectacolul.html





Din “Breaking News-ul” nostru nu putea lipsi nici Gigi Becali, care “l-a enervat pe finanţatorul celor de la Universitatea Cluj, Florian Waler, după ce a adus toată presa să-l filmeze. Acesta era în vizită la finanţatorul stelist.” (gaeta sporturilor)


Cu alte cuvinte, ciobanul din Pipera - idolul maimuţoiului Mărin - continuă şoul pe care îl oferă săptămânal televiziunilor şi cu care îl face extrem de invidios pe Dan Diaconescu Di(n)rect.

Şi, în timp ce circarul-şef al României prestează cu spor, dând reprezentaţie după reprezentaţie pentru că, spre deosebire de Mărin, are resurse financiare cât să fie îndeajuns de (ba chiar foarte) interesant pentru Dan Diaconeştii care cică sunt “jurnalişti de sport”, dezolatul Mărin stă pe canapeaua-i lipicioasă şi se scarpină cu o mână-n găoază şi cu una la coaie, cufundat în tristeţe.

Circul lui a dispărut de ceva vreme şi lumea l-a cam uitat pe clovnul care altădată o delecta cu veritabile “numere de magie”. Ajică (pe care gesepeul şi azi îl regretă) a fost, la vremea lui, un circar pe cinste. Chiar dacă era doar un discipol al ciobanului, evident idolul său, Mărin atinsese la rându-i adevărate culmi ale meseriei de măscărici.

“Adevărata ...FC Booveni”

O ştire, sau mai degrabă un zvon, a apărut acum câteva zeci de ore pe malul Jiului. Cică unul Claudiu Postolache ar vrea să-şi aducă echipa (FC Olt) la Craiova, ca să ofere unui oraş nebun după fotbal ocazia să mai urmărească pe viu acest sport. Nu ştim dacă e vreo sămânţă de adevăr în asta, sau dacă nea Postolache e doar un alt “celebru anonim” care tânjeşte la un pic de publicitate, pe modelul deja brevetat în fotbalul românesc de mulţi alţii.

Chiar dacă treaba asta cu FC Olt adusă la Craiova e doar o născocire, e amuzant să observăm reacţia lui Mărin. Aşa cum toţi ne aşteptam, pentru că deja-i ştim pe de rost gândirea lui Ajică, folosindu-se de fiţuica lui brutarul s-a grăbit să sublinieze că FC Booveni e doar una, şi ea-i aparţine lui! :)))
Pentru orice eventualitate, diabolicul circar a încercat să-şi protejeze circul pretinzând din nou, cu tupeu-i caracteristic, că UNIVERSITATEA CRAIOVA e el şi cocalarul său plod.

În materialul din fiţuică sunt prezentate declaraţiile lui Ion Prioteasa, pesedistul care după ce a fost ani de zile criticat vehement de Mărin şi hârtia sa igienică, mai nou e în relaţi cordiale cu ospătarul, maşina lui find văzută în faţa casei boovene de multe ori. Probabil aşa consideră că trebuie să se comporte un politician local de frunte cu un nemernic care a distrus simbolul oraşului, pe care l-a terfelit în toate felurile, explicându-ne tuturor că asta e de-acum jucăria sa.

Deşi putea, aşa cum ar face o publicaţie serioasă, să prezinte pur şi simplu zvonul, eventual comentând asupra veridicităţii sale sau emiţând consideraţii despre viabilitatea unei astfel de variante, evident că fiţuica booveanului a ţinut morţiş să mai aducă aminte că Mărin înseamnă Ştiinţa, chiar dacă nemernicul ospătar se ascunde în spatele unui srl care nu are nicio legătură cu sigla din anii ‘80 şi peste care oricum a tras obloanele pentru că e falit şi nu le va ridica probabil pentru mulţi ani de-aici înainte.

În mintea lui Minciunelu, această entitate (Universitatea Craiova), simbolul iubirii oltenilor pentru fotbal, e doar un obiect casnic pentru el şi va fi “moştenirea copiilor copiilor săi”, ca mijloc de câştigare a notorietăţii de către nişte nimeni cu caş la gură.

Pentru noi, umili suporteri ai celei care-a fost odată Ştiinţa, echipa şi starea de spirit pentru care am străbătut mii de kilometri în lung şi-n lat, UNIVERSITATEA CRAIOVA nu va însemna niciodată Mărin Minciunelu şi familia sa de văcari inculţi şi parveniţi, aşa cum NIMENI nu se va putea proclama vreodată drept “proprietarul Universităţii Craiova”. Pentru că nu poţi fi niciodată “proprietarul” unei stări de spirit, ci în cel mai bun caz o poţi administra o anumită perioadă. UNIVERSITATEA CRAIOVA înseamnă iubirea milioanelor de olteni şi de fani ai acestei echipe CRAIOVENE (NU severinene şi nici măcar boovene!), de adepţi ai credinţei alb-albastre, înseamnă atât de multe şi cu totul altceva decât ne-ar putea inspira vreodată familia Minciunelu.

Prin penibilele formulări cu scop manipulator de genul “adevărata FC Universitatea Craiova” sau “Universitatea Craiova e numai una”, Mărin ne arată de fapt cât îi e de frică de orice eventual proiect care ar aduce Craiovei o echipă de fotbal, oricare ar fi ea şi indiferent cât de serios ar fi proiectul. Ajică are în aceşti ani ca unică ţintă menţinerea în conştiinţa oamenilor a lui FC Booveni ca fiind ŞTIINŢA NOASTRĂ.

Ca şi cum noi am fi iubit de mici srl-ului familiei sale, indiferent că se numeşte SC Cetatea Banilor City SA / Western Gate Residence SRL / SC Fotbal Club U Craiova SA / SC FC U Craiova SA - sau cum s-or mai chema firmele prin care Mărin a fraudat constant şi revoltător bugetul de stat. Când noi cu toţii eram pe stadion şi fluturam în vânt steagurile şi fularele alb-albastre pentru Universitatea Craiova, pentru ŞTIINŢA NOASTRĂ, Mărin era doar un agarici care se juca prin ţărâna de la Booveni şi avea vise erotice cu vacile satului, pe care era trimis să le pască de cel care în prealabil o omorâse pe mă-sa cu biciuşca.

Fără să girăm sau măcar să aplaudăm zvonul care se pare că s-a risipit aşa de iute cum a fost propagat (aşa cum s-a mai întâmplat în ultimele luni), nu ne putem abţine de la a remarca, a mia oară, cât de nemernici sunt politicienii craioveni, cât de duplicitari şi de lipsiţi de scrupule sunt şi cât de puţin le pasă lor de Universitatea Craiova.




PS. Ştiinţa e o stare de spirit care reprezintă Craiova (şi în plan secundar Oltenia) şi pe toţi suporterii acestui club legendar, şi orice s-ar spune ea are o istorie distinctă de cea a vreunei divizionare importate din cine ştie ce comună. Poate renaşte însă oricând, dacă toată suflarea Băniei va ajunge să simtă că o echipă de fotbal o reprezintă şi să se identifice cu ea!

Nu pretinde nimeni ca de mâine autorităţile şi fanii olteni să susţină pe X sau pe Y, cu atât mai mult că habar n-avem cine e Postolache ăsta şi ce vrea el cu adevărat. În plus, e relativ greu să decretezi că o echipă de nicărieri, care până azi s-a numit FC Frecăţei, va fi de-acum Universitatea Craiova doar pentru că i-ar schimba patronul culorile şi numele. Mai ales că o astfel de echipă vine aici ca fiind creaţia propriului patron, adică doar un banal srl care nici măcar nu poate pretinde că reprezintă vreo frântură de istorie reprezentativă de istorie pentru fotbalul românesc (cum face Mărin cu srl-ul său). Tot aşa, ba chiar cu mai multe argumente, pentru că e creaţia sa, un alt Minciunelu de import (Postolache, X sau Y) îşi poate mâine muta jucăria în alt oraş ca să pretindă apoi că e, să zicem, Poli Iaşi sau Farul Constanţa (şi nici măcar n-ar mai fi nevoie să-i schimbe culorile!)…

Dar, peste toate aceste ipoteze, o iniţiativă de acest tip nu poate fi decât benefică, pentru că ar da un impuls fotbalului craiovean şi mai ales pentru că l-ar scoate din minţi pe Mărin.
Şi, pentru asasinul Ştiinţei, VREM TOT CE E MAI RĂU!